x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Academia „Sfântul Sava”, înalta Şcoală Domnească

0
Autor: Luminita Ciobanu 20 Apr 2011 - 21:24
Academia „Sfântul Sava”, înalta Şcoală Domnească Karina Knapek/Jurnalul Naţional
Vezi galeria foto


Pe locul ocupat astăzi de Universitatea Bucureşti s-a aflat odinioară Complexul Mănăstirii Sfântul Sava, renumit prin Academia Domnească, unde, din 1707, se putea studia retorica, filosofia, logica, astronomia geografia, precum şi mai multe limbi străine.

În 1818, Banul C. Băleanu întemeiază aici primul curs de limba română, ţinut de prof. Gheorghe Lazăr urmat de I. Heliade Rădulescu, Theodor Pallady. Toate construcţiile au fost dărâmate în 1860 ca să se poată face loc Pala­tului Universităţii şi Bulevardului Carol I.

Pe locul în care se afla cândva biserica a fost amplasată în 1877 statuia lui Mihai Viteazul. Aşezarea statuii voievodului în faţa Palatului Universităţii, locaţie aleasă de Regele Carol I, a fost considerată nepotrivită de Alexandru Odobescu, Nicolae Grigorescu, Cezar Bo­lliac, Theodor Amman, Dimitrie Berindei, G.M. Tătărăscu, Grigore G. Cantacuzino şi Gh. Stăncescu, membri ai „Societăţii Amicilor Bele artelor”. Aceştia ar fi dorit amplasarea monumentului în apropierea Mănăstirii Mihai Vodă, de pe Dealul Arsenalului, pe care tronează acum Palatul Parlamentului.

În piaţeta din faţa clădirii Universităţii, măruntaiele pământului au fost din nou răscolite şi au scos la iveală cărămida roşie din care a fost construite cândva sfintele aşezăminte ale Mănăstirii Sfântul Sava şi clădirile vechi ale Academiei cu acelaşi nume. Buldozerele nemiloase fac loc unei parcări subterane. O parte din vestigiile Bisericii ctitorite de Brânco­veanu la 1709 sunt încă acoperite actualul Bulevard Regina Elisabeta. Să ne oprim, preţ de o clipă, şi să ne îndreptăm atenţia spre trecut. Vom afla că Domnitorul Şerban Vodă Cantacuzino, la îndemnul fratelui său, stolnicul Constantin Cantacuzino, a înfiinţat între anii 1679 - 1680 Şcoala de la Sfântul Sava. Domnitorul Constantin Brâncoveanu a transformat-o în anul 1694 în Academie Domnească. I-a fost stabilită şi o programă, asigurându-i-se venituri pentru întreţinere.

Biserica Mănăstirii Sfântul Sava a fost constuită prin secolul XVI. Lângă aceasta, Vodă Brâncoveanu a ctitorit un nou lăcaş de cult, în 1709, ale cărui ruine  au ieşit la iveală pe şantierul arheologic. Biserica se afla în centrul Complexului Mănăstiresc, astfel că Academia Domnească îşi are ruinele, cel mai probabil, sub actualul Palat al Universităţii Bucureştilor.

Academia Domnească rivaliza în acele vremuri cu Marea Şcoală a Patriarhiei din Constantinopole, din Imperiul Otoman, ori cu Aca­demia Fanarului. Iniţial, aici s-a predat în limba greacă. Învăţatul grec Sevastos Kuminitis se ocupa îndeaproape de învăţăcei. I-a urmat Marcu Profiropol. Profesorii, majoritatea greci, aveau studenţi şi din Peninsula Balcanică, din Siria, Egipt, din Palestina ori din Asia Mică.

Programa Academiei Domneşti de la Sfântul Sava a fost reformată apoi de domnitorul Alexandu Ipsilanti. Vodă a dispus învăţământ pe cinci cicluri, fiecare ciclu cu durata de trei ani. Primul era dedicat studierii gramaticii limbilor greacă şi latină, cel de-al doilea – literaturii clasice latine şi greceşti, cel de-al treilea era consacrat studiului poeticii, eticii lui Aristotel, retoricii, limbilor italiană şi franceză, al patrulea viza studiul geometriei şi aritmeticii în timp ce al cincilea avea drept scop studiul filosofiei şi astronomiei. Cum era o înaltă instituţie de învăţământ, între 1776-1779 au fost construite noi clădiri adiacente. Profilul Academiei Domneşti a fost acesta până în 1818 când Vodă Caragea a dispus scoaterea de sub tutela mănăstirească.

A reorganizat-o sub numele Şcoala Naţională Sfântul Sava, numindu-l în fruntea instituţiei pe cărturarul Gheorghe Lazăr care avea să introducă aici, pentru prima oară în Ţara Românească, învăţământul în limba română. În 1853, Aca­demia Domnească avea şase clase cu 190 de elevi, fiind cea mai înaltă şcoală naţională, unde exista şi învăţământ primar, secundar şi universitar.
Afectat de cutremure, fără să beneficieze de reabilitare, Complexul Mănăstirii Sfântul Sava a fost demolat pe la 1860. A urmat biserica ctitorită de Vodă Brâncoveanu, 10 ani mai târziu, pentru a se face loc Bulevardului Carol I (pe atunci).

Revenind la prezent, arheologii cercetează cimitirul Complexului Mănăstiresc, în care au fost descoperite morminte pe mai multe niveluri, ultimul fiind, se pare, de prin 1850, aici găsindu-şi odihna, până nu demult, şi câţiva soldaţi ruşi ale căror haine, bine conservate, îi asociază ca făcând parte din Regimentul 4.
Cât despre statuile care străjuiau piaţeta de pe Bulevardul Regina Elisabeta, au şi ele propria poveste. Nu se mai găsesc aici, au fost mutate pentru a face loc lucrărilor.

Într-o dimineaţă de septembrie a lui 2010, monumentul Viteazului Voievod, după ce a străjuit Piaţa Universităţii mai bine de 133 de ani, a fost încărcat într-o uriaşă colivie de fier şi dus în Parcul Izvor, în apropierea Palatului Parlamentului. L-au urmat şi celelalte statui, Ion Heliade Rădulescu, Spiru Haret şi Gheorghe Lazăr. Autorităţile promit că vor reaşeza statuile pe vechiul amplasament după finalizarea lucrărilor. Dacă pentru voievodul Mihai locul pe care a fost aşezată astăzi stratuia nu este întâmplător, pentru celelalte monumente aşezarea este total nepotrivită, neavând nici o legătură cu spaţiul în care aceşti profesori au ţinut cursuri de limba română!

Privind la ruinele ce s-au ivit în hăul creat pentru parcarea subterană, mi-am amintit de un articol pe care l-am citit în colecţiile frumos legate ale ziarelor din urmă cu o sută şi ceva de ani când, mai marii Capitalei erau cri­ticaţi pentru că au îndrăznit să taie doi falnici plopi pentru a face loc statuii voievodului Mihai. Aceşti arbori aveam să-i remarc mai apoi în numeroase fotografii de epocă.

Citeşte mai multe despre:   reportaj

 

Ştiri din .ro


PUBLICITATE
 





Mai multe titluri din categorie

Bolile cronice de plămâni și astmul cresc riscul de îmbolnăvire cu coronavirus

Bolile cronice de plămâni și astmul cresc riscul de îmbolnăvire cu coronavirus
Blestematul de coronavirus atacă în special plămânii, bolnavii grav respiră dificil şi trebuie ajutaţi cu ventilaţie. Primii ca risc de îmbolnăvire în pandemie sunt cei deja bolnavi cu maladii pulmonare...

Violeta de la Muncă „sparge” banii pe campanii și organizare de evenimente

Violeta de la Muncă „sparge” banii pe campanii și organizare de evenimente
Un proiect demarat încă din 2017, vizând inserția tinerilor provenți din mediile defavorizate pe piața forței de muncă va fi popularizat în perioada următoare de Ministerul Muncii, condus de Violeta Alexandru,...

Pandemia te lasă și fără bani, și fără bunuri. Guvernul a introdus „confiscarea de urgență” și emiterea de acte normative fără transparență

Pandemia te lasă și fără bani, și fără bunuri. Guvernul a introdus „confiscarea de urgență” și emiterea de acte normative fără transparență
Galerie Foto Guvernul Orban schimbă legislația care reglementează instituirea stării de urgență chiar în timpul în care este deja instituită starea de urgență, invocând faptul că măsurile prevăzute în vechea...

Made in Suceava. Ultima ctitorie a lui Flutur înainte de infectare. Afacere bănoasă pentru firma președintelui Camerei de Comerț, via Consiliul Județean Suceava

Made in Suceava. Ultima ctitorie a lui Flutur înainte de infectare. Afacere bănoasă pentru firma președintelui Camerei de Comerț, via Consiliul Județean Suceava
În timp ce virusul COVID-19 lovea puternic cel mai important spital din Moldova, iar managerul de atunci acționa aberant pentru a gestiona situația, Consiliul Județean Suceava se ocupa de afaceri. Mai exact, de...

Focarul de COVID-19 de la Suceava, anchetat „in rem” de procurori. Principalul vizat, Vasile Rîmbu, se află la izolare

Focarul de COVID-19 de la Suceava, anchetat „in rem” de procurori. Principalul vizat, Vasile Rîmbu, se află la izolare
Situația incredibilă de la Spitalul Clinic Județean de Urgență „Sfântul Ioan cel Nou” din Suceava, devenit focar de COVID-19, a determinat, după un termen nepermis de lung, procurorii Parchetului de pe...

Chirurgul construieşte un inel musculos din stomac, în refluxul gastro-esofagian grav

Chirurgul construieşte un inel musculos din stomac, în refluxul gastro-esofagian grav
Unul din simptomele date de îmbolnăvirea cu corona virus este o tuse seacă, fără expectoraţie. Însă una din cauzele apariţiei tusei poate fi şi refluxul gastro-esofagian, o boală care nu are legătură cu...

Cumpărături publice, imune la pandemia de COVID-19. Instituții care investesc bani nerambursabili în sport

Cumpărături publice, imune la pandemia de COVID-19. Instituții care investesc bani nerambursabili în sport
Galerie Foto De două săptămâni, România se află într-o criză fără precedent, generată de pandemia cu COVID-19, fapt ce a determinat Guvernul și Președinția să emită instituirea stării de urgență. Această...

Covid-19. România cumpără măști din cârciumă și combinezoane de la haute couture. 361 de milioane de lei, fără licitație, în contul unor firme - una mai interesantă ca alta

Covid-19. România cumpără măști din cârciumă și combinezoane de la haute couture. 361 de milioane de lei, fără licitație, în contul unor firme - una mai interesantă ca alta
Guvernul a atribuit, fără licitație, prin intermediul Oficiului Național al Achizițiilor Centralizate, contracte de 361.150.595,15 lei cu tot cu TVA pentru achiziția de echipamente de protecție, dezinfectanți...

Tratamentul pentru infecția cu coronavirus, aprobat pentru România

Tratamentul pentru infecția cu coronavirus, aprobat pentru România
Schemele de tratament în caz de infectare cu noul coronavirus au fost aprobate de către Ministerul Sănătății și, din data de 23 martie, ele sunt puse în aplicare de către toate unitățile sanitare de pe...

Povestea unui "Mic Dumnezeu” cu mască de zugrav

Povestea unui "Mic Dumnezeu” cu mască de zugrav
La o lună de la apariția primului caz de îmbolnăvire în România, medicii de familie sunt disperați, au păstrat cabinetele deschise pentru pacienți când alte clinici au pus lacătul pe ușă, dar nu mai au de...

Statul nu cunoaște criza. Când este vorba despre fântâni, bilete de avion și amenajarea parcurilor

Statul nu cunoaște criza. Când este vorba despre fântâni, bilete de avion și amenajarea parcurilor
Galerie Foto Criza globală generată de COVID-19, care atinge, din ce în ce mai acut, mediul ecomonic, nu sperie deloc anumite instituții ale statului care, în această perioadă, fac achiziții unele mai interesante decât...

Petiție la vreme de pandemie. „Diaspora Europeană” cere președintelui desființarea Curții Constituționale

Petiție la vreme de pandemie. „Diaspora Europeană” cere președintelui desființarea Curții Constituționale
Un grup din Marea Britanie, autointitulat „Diaspora Europeană”, implicat în protestele neautorizate care au avut loc în luna august a anului 2018 în Piața Victoriei din București, dar care au avut și candidat ...

Prof. dr. Gheorghe Cerin: Românii mai au doar 10 zile ca să evite drama italiană

Prof. dr. Gheorghe Cerin: Românii mai au doar 10 zile ca să evite drama italiană
Galerie Foto Dr. Gheorghe Cerin este Șeful Secţiei de Cardiologie și de Medicină Internă din cadrul Departamentului de Chirurgie Cardiacă - Divizia Cardiologică, al Clinicii San Gaudenzio din Novara, Italia și cardiolog...

Coronavirusul irită alveola şi schimbul între aer şi sânge este îngreunat în plămâni

Coronavirusul irită alveola şi schimbul între aer şi sânge este îngreunat în plămâni
Profesorul doctor Paul Stoicescu a condus ani mulţi Institutul de Pneumologie „Marius Nasta”, dar şi reţeaua naţională de luptă împotriva tuberculozei, cu rezultate notabile. Cu limpezimea caracteristică,...

Sfatul psihologilor: activați-vă dorința de a vă adapta!

Sfatul psihologilor: activați-vă dorința de a vă adapta!
Ne aflăm într-o situație pe care nu o putem schimba și trebuie noi să schimbăm modul în care percepem această situație, ne sfătuiesc specialiștii. Așa cum s-a întâmplat în cazul tragediei de la Colectiv, p...
Serviciul de email marketing furnizat de