x close
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Megaescrocherie: Lacul-fantomă de la Ceauru

0
Autor: Ovidiu Ciutescu Aura Stoenescu 16 Iun 2007 - 00:00
Megaescrocherie: Lacul-fantomă de la Ceauru


Mărturia unei colosale escrocherii săvărşite in timpul lui Ceauşescu e vizibilă şi azi pe harta Romăniei: lacul de acumulare Ceauru, care n-a fost niciodată construit şi care figurează pe hartă in judeţul Gorj. A costat trei miliarde de lei, la valoarea anilor ’70. Artizanii uriaşei ţepe au sfărşit la Canal. Lacul-fantomă a devenit pădure



Pe harta Gorjului apare un lac de două ori mai mare decăt suprafaţa municipiului reşedinţă de judeţ, Tărgu-Jiu. Din 1965 toată lumea a studiat acest lac la orele de geografie. Lacul Ceauru reprezintă una dintre cele mai mari excrocherii financiare petrecute in regimul Ceauşescu. Este mare, este frumos, dar... nu există.


Inceput in 1965, Lacul Ceauru a fost proiectat ca un imens baraj de acumulare. Pentru realizarea lui s-au făcut proiecte, studii, iar trei sate, cu 2.500 de oameni, au fost strămutate. S-au obţinut banii, au demarat lucrările, peste trei ani barajul fiind raportat la tovarăşul suprem ca terminat! Cum era şi normal, Lacul Ceauru a fost marcat pe hărţi, loc in care există şi astăzi.


LACUL-FANTOMĂ. La finalizare proiectul trebuia să aibă 3.085 de km pătraţi luciu de apă şi o capacitate de 150 milioane metri cubi. Pentru ridicarea lui au fost alocate trei miliarde lei "socialişti". Banii au fost cheltuiţi, dar nu s-a realizat decăt prima fază a lucrărilor. Pentru această megaconstrucţie hidrotehnică au fost strămutate satele Bălăceşti, Ceauru şi Şomăneşti, peste 2.500 de oameni fiind nevoiţi să-şi părăsească gospodăriile. Au fost deviate cursurile răurilor Tismana, Bistriţa şi Jaleş, pentru ca impreună cu Jiul să alimenteze lacul de acumulare, iar de jur-imprejur a fost construit un dig. A fost ridicat şi stăvilarul, prin care răurile ingemănate să curgă. Ulterior urma faza a doua, adică ridicarea barajului propriu-zis, cu sistem de inchidere a stăvilarului. Barajul de la Ceauru urma să aibă funcţiile: să preia unda de viitură in cazul unor inundaţii, să protejeze exploatările miniere din zonă şi să alimenteze localităţile din aval şi termocentrala Rovinari, aflată in stadiu de proiect la acea vreme.


MEGA-EXCROCHERIE. Despre comunişti, despre cadrele de partid, pe vremuri, la colţ de stradă, se spuneau bancuri. Că vorbeai de miliţieni, că vorbeai de ei, tot un drac. Eticheta le era lipită. De proşti! Dar, conform proverbului, or fi ei proşti, dar au mintea odihnită. Şi uneori se mai şi prind cănd sunt minţiţi. A fost suficientă o vizită a unui inalt demnitar al Partidului că minciuna a ieşit la suprafaţă. Intreaga conducere a şantierului a fost arestată, iar directorul, un anume Dăncescu, a fost condamnat la moarte. Pănă la urmă, Nicolae Ceauşescu i-a transformat sentinţa in 20 de ani de inchisoare şi l-a trimis la muncă, la Canalul "Dunăre - Marea Neagră", loc de muncă considerat, pe vremea aceea, batalionul disciplinar al Romăniei. In fapt, Dăncescu acolo şi-a şi găsit sfărşitul. Gura lumii vorbeşte pe la colţuri că angajaţii de la şantierul cu pricina şi-au cam făcut de cap, pentru că multe vile au fost făcute cu materialele şi banii alocaţi barajului. Pentru termocentrala Rovinari s-a realizat, ulterior, o priză specială, in aval de locul unde trebuia să fie barajul. Problema nu este insă rezolvată corespunzător, pentru că, potrivit planurilor in caz de secetă, atăt termocentrala Rovinari, căt şi Turceni, aflată la 40 de km in aval, nu vor mai fi alimentate, fiind obligate să recircule apa de răcire, iar dacă nu să inchidă porţile.


OPINII. Primarul comunei Teleşti, Constantin Drăghici, spune că pseudo-lacul "este un adevărat pericol pentru localităţile din jurul său, pentru că cei de la ape, care au suprafaţa sa in administrare, au lăsat să crească in el pădurea, iar in caz de viitură trunchiurile copacilor ar obtura stăvilarul, iar potopul de apă ar putea sparge digul de protecţie, volumul de apă nemaiputănd fi dozat prin ecluză". Contrar celor susţinute de Drăghici, directorul Serviciului de Gospodărire a Apelor Gorj, Teodor Popescu, susţine că nu există nici un risc in acest sens: "Noi intreţinem digul şi stăvilarul, dar fundul lacului a fost cultivat de foştii proprietari, care au obţinut titluri, iar o parte este ocupată de păduri ale Direcţiei Silvice. Singurul risc este ca acele culturi să fie inundate, dar nu a ajuns niciodată o viitură să smulgă arborii, singurul risc fiind ieşirea din matcă a apei pentru maximum şase zile, după care se retrage in albia permanentă".


OFICIAL EXISTĂ. Cacealmaua petrecută la Ceauru rămăne, după 40 de ani, incă oficială. Nu există, dar il avem pe hartă. In Gorj circulă acum trei tipuri de hărţi. Una, pe care lacul se numeşte Ceauru, a doua, pe care se numeşte Rovinari, şi a treia, pe care acesta nu există deloc. Insă, conform datelor de la Oficiul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară (OCPI) Gorj, din punct de vedere cartografic Lacul Ceauru nu trebuie să existe pe hartă, dar modificarea nu poate fi făcută decăt la cerera scrisă a Sistemului de Gospodărire a Apelor Gorj, care nu a făcut insă acest lucru. Ileana Spiroiu, fost director OCPI Gorj, emite păreri. Nu e singura. "Din punct de vedere cartografic, nu este permis ca pe hartă să apară culoarea albastră, simbol caracteristic luciului de apă, dacă acesta nu există pe teren. Acolo trebuia să apară culoarea verde, pentru că acolo este Lunca Jiului. Eu am făcut demersuri la Institutul Naţional de Cartografie pentru ştergerea lacului de pe hartă, dar mi s-a comunicat că o astfel de modificare e posibilă doar dacă proprietarul terenului va certifica in scris care e starea lui reală şi va solicita modificare", spune directoarea. Situaţia este atăt de ambiguă, incăt foarte puţini gorjeni ştiu că lacul despre care au invăţat la şcoală nu există in realitate. Toţi ştiu de el, pentru că l-au văzut pe hartă, dar spun că nu ştiu unde se află.


Amintiri şi vise intipărite in minte pentru totdeauna

Construirea lacului de la Ceauru a lăsat urme adănci in sufletul strămutaţilor. Şi acum, chiar dacă şi-au luat pămănturile inapoi, se intreabă pentru ce au fost trimişi in pribegie. Constantin Drăghici avea in momentul in care au fost alungaţi din case doar nouă ani. I-au rămas intipărite in minte imaginile in care armata ii păzea pentru a se asigura că toţi vor pleca la timp, lacrimile pe care părinţii le aveau văzănd că locul in care s-au născut le este luat cu arcanul. "In iunie s-a dat Decretul de expropriere 1037/1965, iar pănă toamna eram mutaţi. Ne-au dărămat casele şi ne-au dat 9.000 de lei, ciment, var şi 30 de curse asigurate de maşinile şantierului. Aveam 9 ani şi-mi amintesc cum dormeam pe ţoţa de coceni, in camerele fără geamuri, neterminate, iar dimineaţa ne trezeam cu brumă la nas. Şi pentru ce?... Acum, măcar, dacă n-au făcut nimic, oamenii vor pămăntul inapoi. Nu au fost lăsaţi să construiască, dar eu şi incă vreo 5 familii am făcut la loc casele, in acelaşi loc", spune primarul rebel. Conform sătenilor, in căţiva ani, "lacul va deveni iar o comunitate". Asta pentru că, "dacă domnul primar a construit, chiar dacă nu avea voie, vom face şi noi la fel. Acum nu mai sunt comuniştii să ne spună cum şi unde să trăim".
Citeşte mai multe despre:   reportaj,   ceauru,   lacul

 

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 





Mai multe titluri din categorie

Sunt obligatorii cele două spray-uri în astm şi lăsarea de fumat în BPOC

Sunt obligatorii cele două spray-uri în astm şi lăsarea de fumat în BPOC
Populaţia face să circule prin telefonul fără fir o serie de informaţii, de interpretări privitoare la organismul omului. De multe ori, aceste legende nu sunt bazate pe adevăr, umblă o serie de inexactităţi...

Emil Boc, client fidel al unei firme devoratoare de primari

Emil Boc, client fidel al unei firme devoratoare de primari
Galerie Foto Primăria condusă de Emil Boc, fost premier PDL şi omul de bază al lui Traian Băsescu, va construi, pe un teren viran din Cluj-Napoca, un bloc de garsoniere şi de apartamente cu două camere, cu destinaţia de...

Fosta soţie a lui Puiu Popoviciu, prime de 300.000 de lei pentru salariaţii de la Casa Doina

Fosta soţie a lui Puiu Popoviciu, prime de 300.000 de lei pentru salariaţii de la Casa Doina
Galerie Foto În timp ce magnatul Puiu Popoviciu, condamnat la şapte ani de închisoare, s-a refugiat la Londra şi începe să-şi lichideze afacerile din România, care merg prost, business-urile gestionate de fosta soţie a acest...

Oamenii care investighează conspirațiile. „Toată lumea șușotește pe la colțuri, dar nimeni nu le tratează ca subiecte de presă”

Oamenii care investighează conspirațiile. „Toată lumea șușotește pe la colțuri, dar nimeni nu le tratează ca subiecte de presă”
Antena 3 lansează o nouă emisiune, sâmbătă, de la ora 17. O emisiune găzduită de Ana Maria Bujor și de Alexandru Ganci, cu un titlu mai mult decât provocator - Conspirații. Ana este șefa secției...

„Pălării, rochii, bucle și ochelari negri”. Bucureștiul interbelic, plin de oameni eleganți și relaxați

„Pălării, rochii, bucle și ochelari negri”. Bucureștiul interbelic, plin de oameni eleganți și relaxați
Vă prezentăm astăzi o nouă poveste din şirul de interviuri-document cu români care s-au născut odată cu România Mare. Sunt oameni care au trecut prin viaţă atât de repede, deşi au împlinit 100 de ani,...

Lumbago, lombosciatică și simptomele care te trimit urgent la doctor

Lumbago, lombosciatică și simptomele care te trimit urgent la doctor
Durerile de spate sunt cele mai frecvente motive de prezentare la medic, dar şi cauza majoră de intrare în concedii medicale, fenomen prezent în toată lumea. Ridicarea omului în poziţie verticală a adunat tot...

Bicicletele care dau timpul înapoi

Bicicletele care dau timpul înapoi
Galerie Foto Ostalgie sau nostalgia Estului. Aşa se numeşte fenomenul din ce în ce mai prezent în fostele ţări comuniste prin care oamenii vor să se împace cu trecutul prin reînvierea unor branduri emblematice. Totul a...

Cu socrul întors în politică, ginerele lui Blaga a clonat o firmă de pază

Cu socrul întors în politică, ginerele lui Blaga a clonat o firmă de pază
Cu o companie de pază intrată în insolvenţă şi care a făcut obiectul unui dosar penal de evaziune fiscală, ginerele lui Vasile Blaga, Ioan Andrei Rudeanu, a reintrat pe piaţa afacerilor în domeniu într-un mod...

„Părinţii ne spuneau: Ne-am sacrificat, ca să vă lăsăm o ţară mare şi prosperă”

„Părinţii ne spuneau: Ne-am sacrificat,  ca să vă lăsăm o ţară mare şi prosperă”
Continuăm astăzi seria de interviuri-document cu cei care au împlinit sau împlinesc, anul acesta, 100 de ani, români care s-au născut odată cu România Mare şi care sunt martorii Centenarului sărbătorit de...

Mişcare de un milion de euro în afacerile de pe Lipscani ale familiei lui Dorin Cocoş. Fiul vitreg al „refugiatei în Costa Rica” finanţează tranzacţia

Mişcare de un milion de euro în afacerile de pe Lipscani ale familiei lui Dorin Cocoş. Fiul vitreg al „refugiatei în Costa Rica” finanţează tranzacţia
Galerie Foto Atât afacerea cunoscutului Mall din Centrul Vechi al Capitalei, care găzduieşte un brand de renume pe piaţa hainelor, cât şi terenul pe care este amplasată construcţia au intrat, oficial, la jumătatea lunii augu...

Cum se repară articulația-bijuterie

Cum se repară articulația-bijuterie
Galerie Foto Genunchiul este o bijuterie de articulaţie, în el frecările trebuie să fie minime, suprafeţele sunt cu netezime înaltă; cele mai perfecţionate piese de rachete cosmice au asperităţi de 30 de ori mai multe...

Firma familiei fostului director de achiziții de la “Drumuri” încasează 4,1 milioane de euro pe an de la „Drumuri”

Firma familiei fostului director de achiziții de la “Drumuri” încasează 4,1 milioane de euro pe an de la „Drumuri”
Galerie Foto SC Teo Trans Consulting SRL, societatea la care acționari sunt fratele și mama lui Theodor Răzvan Emil Teodorescu, fost director al Direcției de Achiziţii din cadrul Companiei Naționale de Autostrăzi și Drumuri...

Interviu cu Ilişca Hojda o maramureşeancă autentică: „Aș retrăi toată viața, mai puțin cele două războaie”

Interviu cu Ilişca Hojda o maramureşeancă autentică: „Aș retrăi toată viața, mai puțin cele două războaie”
Continuăm serialul Centenarii cu un nou episod din seria de interviuri-document pe care Jurnalul o realizează cu români care au împlinit 100 de ani în 2018. Români care s-au născut odată cu România Mare şi...

Evaluatul Augustin Lazăr încearcă să-l bage în penal pe evaluatorul Tudorel Toader

Evaluatul Augustin Lazăr încearcă să-l bage în penal pe evaluatorul Tudorel Toader
Galerie Foto Parchetul General, condus de Augustin Lazăr, evaluat, în aceste momente, de către ministrul Justiţiei şi care riscă inclusiv revocarea din funcţie, a anunţat că a început urmărirea penală “in rem”, în ur...

Campanie Jurnalul. O idee mortală: înfrumusețarea fântânilor otrăvite

Campanie Jurnalul. O idee mortală: înfrumusețarea fântânilor otrăvite
Galerie Foto În comuna doljenă Terpezița, aproape că nu există fântână care să aibă apă curată. Oamenii sunt puși în fața a două opțiuni: ori se îmbolnăvesc, ori mor de sete. De ani de zile, era limpede că aici e ...
Serviciul de email marketing furnizat de