x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

La pas prin vechiul Bucureşti

0
Autor: Loreta Popa 17 Dec 2010 - 08:37
La pas prin vechiul Bucureşti


143020-img-9317.jpgBucureştiul de astăzi reprezintă, pentru cei mai mulţi dintre locuitorii săi, un oraş sărac în obiective turis­tice şi culturale. Constantin Bălăceanu-Stolnici şi Răzvan Theodorescu, apropiaţi ai proiectului „Bucureştiul într-o zi”, au conversat cu pasiune, schimbând impresii şi depănând amintiri despre case şi oameni, despre întâmplări puţin cunoscute. Ei zugrăvesc de fapt un chip astăzi uitat al oraşului, fără a trece cu vederea transformările prezentului:

Răzvan Theodorescu: Suntem practic în mijlocul Podului Mogoşoaiei, al Căii Victoriei, şi foarte aproape de locurile bălăceneşti şi pe pământ cantacuzin.

Constantin Bălăceanu-Stolnici: Acum, fiindcă aţi spus Podul Mogoşoaiei, mi-aduc aminte că bunicul meu nici nu voia s-accepte termenul de Calea Victoriei, iar Pieţei Victoriei îi spunea Capu Podului şi toată copilăria mea Piaţa Victoriei a fost Capu Podului.

– Suntem de fapt aici în faţa casei lui Cantacuzino-Nababul... Este opera lui Ion Berindei. Foarte aproape se găseşte Casa Dissescu, o refacere de la începutul se­colului XX, unde a funcţionat şi Institutul Italian, al Academiei. Mai încolo este Casa Manu, în faţă Casa Vernescu, apoi Casa Grădişteanu-Ghica... Dumneavoastră, care sunteţi o arhivă vie, puteţi să vă aduceţi aminte de o serie de lucruri, fără îndoială...

– Casa este interesantă... întâi pentru că a fost făcută de Nababul şi exprimă, în fond, orientarea aristocraţiei şi marii burghezii româneşti către formulele franţuzeşti.

– Micul Paris...

– Desigur, Micul Paris, unul dintre exemplarele cele mai reuşite. Dar nu trebuie să uităm că aici, în afară de Nababul, a trăit nevasta lui, care era o personalitate...

– ... şi pe cale de consecinţă George Enescu, acolo în spate undeva şi de aceea este Muzeul George Enescu acum.

– Şi-aici s-a născut şi a trăit Bâzu Cantacuzino, marele aviator, pe care l-am cunoscut şi care era un om extraordinar, vesel, binedispus...

– Vedeţi, mie mi se pare că pentru bucureşteni, dar şi pentru străini e foarte importantă zona asta. Nu departe, vedeţi dumneavoastră, se află Casa Vernescu, pe locul caselor Lenş, a unei familii franceze care s-a naturalizat...

– Şi Câmpineanu...

– Exact, şi Câmpineanu.

– Acolo, la un moment dat a intrat Lev Tolstoi în timpul Războiului Crimeei, care venise ca ofiţer rus aici.

– Şi-a fost, la un moment dat, sediul Consiliului de Miniştri.

– A fost şi sediul Consiliului de Miniştri. Dar am amintit despre Tolstoi pentru că la vreo douăzeci de metri în faţă este casa Cleopatrei Trubeţkoi, născută Ghica. În casa aceasta a concertat Liszt... Două plăci dacă s-ar pune (şi poate după emisiunea asta se vor pune aceste plăci): „Aici a concertat Liszt”, „Aici a venit Tolstoi”, două nume mari ale culturii mondiale, dintr-o dată o sută de metri de Calea Victoriei vor căpăta o altă semnificaţie.

– Şi Casa Manu. Eu l-am cunoscut pe Costică Manu, băiatul generalului Manu, prima generaţie, şi frate cu generalul Manu, a doua generaţie. Dar casa lui era un adevărat muzeu de pictură.

– Nu cumva au trecut toate acelea la Muzeul de Artă?

– Nu ştiu ce s-a întâmplat cu ele.

– Mi se pare că a fost o donaţie la Muzeul de Artă şi toţi aşa-numiţii „primitivi ai artei româneşti” sunt acolo.

– Eu ştiu că nepoata lui Costică Manu era cunoscuta Marie Florescu Mavrocordat...

– O doamnă din marea aristocraţie care vopsea calorifere şi făcea curierat pe bicicletă. Era un perso­naj extrem de pitoresc, vorbind franţuzeşte.

– La aproape 80 de ani primise cadou o motoretă Vespa. Pentru Vespa n-ai nevoie de carnet de condu­cere... Şi s-a dus la Poliţie şi ăia de la Poliţie i-au spus: „Doamnă, Vespa nu-i bicicletă. Şi dumneavoastră n-aveţi 30 de ani. Eu aş prefera – i-a spus poliţistul – s-o donaţi”. Şi aşa a făcut.

– N-am ştiut povestea.

– De la ea ştiu. Ei, ea făcuse un album pe care l-a donat Academiei cu toate tablourile de familie...

– Exact, în 1948. Casa Manu este o casă extrem de interesantă. Nu departe, în spatele Casei Manu este casa Kretzulescu-Lahovary, a celui care a fost şi prim-ministru, şi preşedintele Academiei...

– Şi fondatorul învăţământului medical românesc.

– Da, da...

– L-am cunoscut pe Alexandru Lahovary, dar interesantă era Ana Lahovary.

– Am cunoscut-o şi eu când eram copil... Era impresionant pentru mine să cunosc dintr-o dată pe fata unui prim-ministru al lui Cuza, vă daţi seama ce impresie putea să ne facă nouă...

– Ana Lahovary îmi povestea că-şi aducea aminte că a fost la încoronarea ţarului Nicolae al II-lea la Petersburg. Dar avea 90 de ani şi circula. Şi într-o zi se urcă în autobuz şi conducătorul îi spune: „Doamnă, nu poţi să mai stai şi dumneata acasă?”. „A nu, că eu am serviciu.” „Dar ce serviciu aveţi, doamnă?” „Profesoară de gimnastică...”

– La Capul Podului cu Piaţa Victoriei se desfăcea perspectiva spre Şoseaua Kiseleff care – ne place, nu ne place, trebuie însă s-o recunoaştem – o datorăm contelui rus Pavel Dimitrievici Kiseleff. El, care n-a vrut statuie, a vrut să se planteze pomi în locul statuii pe care voiau să i-o facă bucureştenii.

– Am ales noi acum un model de statuie...

– Într-adevăr, am fost într-un juriu şi am ales un monument...

– Dincolo de casa Alexandrescu era aşa-zisa casă Fălcoianu, da era casa Elenei Văcărescu şi a sorei ei, Zoe Caribo.

– Suntem înconjuraţi de monumente de arhitectură şi istorice remarcabile. Aici, casa Grădişteanu-Ghica, în faţă Casa Lenş-Vernescu, despre care am vorbit – există chiar o poveste, aceea cu cele două doamne care îşi vorbeau din balcon, din Casa Vernescu în casa Grădişteanu şi, ca să nu fie deranjate, Primăria a întins un covor de fân ca trăsurile să nu le deranjeze pe cele două boieroaice din conversaţia lor – dincoace, casa Pillat, casa de care-şi leagă numele poetul Ion Pillat, rudă a Brătienilor, dincoace Biserica Sf. Nicolae-Tabacu, cu o poveste... Cum o numiţi?

– Biserica de blesteme...

– Biserica de blesteme... Puteţi să ne spuneţi şi de ce?

– Era o biserică specializată pentru blesteme...

– Pentru că aici s-a născut şi sintagma „gură de Târgovişte”. De ce? C-au venit târgoveţii din Târgovişte, care la sfârşitul domniilor fanariote li se făcuse un abuz, moşia o pierduseră – moşia oraşului – şi au venit să-l blesteme pe fanariot şi pe boierul care pri­mise de la fanariot dania. Şi s-a întâmplat că blestemul lor s-a împlinit şi de-atunci a rămas cuvântul „gură de Târgovişte”. Iar în spate Academia Română, vă las pe dumneavoastră să povestiţi...

– Nu trebuie să vă mire, dar erau biserici specia­lizate pentru proceduri care făceau parte, într-un anumit fel, din tradiţia judiciară. Blestemul era un element esenţial...

– Academia, e şi asta o casă boierească...

– Este o casă boierească făcută de fapt din două case. Era şi-o casă Bellu în faţă.

– Casa Bellu era în faţă unde era editura şi care la cutremurul din ’77 a dispărut.

– A dispărut...

– S-a dărâmat şi a trebuit să fie dărâmată şi s-a făcut parcul ăsta...

– Care este foarte frumos... În spate e Biblioteca Academiei.

– Recentă...

– Nu, este formula lui Duiliu Marcu, aceea interbe­lică, şi una mai recentă a unor colegi ai noştri. Alături se află casa Monteoru care multă vreme a fost atribuită lui Mincu, se pare, după ultimele cercetări că n-ar fi Mincu. În faţă era un institut – Institutul Moteanu, institutul de fete – care a şi dispărut, şi-alături Ambasada Germaniei, după aceea a devenit teatru de revistă şi acum, din câte ştiu, a fost retrocedată Germaniei. Mai încolo...

– În faţă era Casa Romanit, completată mai apoi cu două aripi şi a devenit Ministerul de Finanţe în secolul XIX şi acum este Muzeul Colecţiilor de Artă.

– E foarte interesant că toată această zonă are palate sau case de tip hôtel particulier, de tip franţuzesc, parizian... Aici se poate spune că era nucleul Micului Paris despre care...

– În casa Ştirbei, în afară de faptul că acolo a locuit Barbu Ştirbei, care din umbră a dirijat într-un anumit fel politica românească...

– Sigur că da...

– Dar acolo s-a complotat pentru lovitura de stat de la 23 august... În această casă...

– Aici– Nu la Buftea– Aici?

– Aici, aici, aici... Iar în timpul războiului era un centru de spionaj al Intelligence Service-ului condus de Bocşa, un ginere al lui...

– Da, da. Eu ştiam că la Athénée Palace era centrul... unul din marile centre ale spionajului european...(...)

– Ateneul Român, această ctitorie din 1888 făcută pe locul unui metoc al vechii episcopii a Râmnicului ...

– A cărei catapeteasmă e la Biserica Albă...

– Exact... Cu forma sa circulară care lua locul unui manej de cai. Alexandru Odobescu despre această clădire a făcut o conferinţă celebră... Aici s-au început marile concerte, foarte curând. Este locul făcut cu faimoasa deviză: „Daţi un leu pentru Ateneu!”. Este efectiv monumentul-emblemă al Bucureştiului. Repet, Galleron a lucrat aici, cel care a lucrat şi-n altă parte în Centrul Vechi. Iar alături un alt mare arhitect francez, pe care l-aţi amintit dumneavoastră la un moment dat – Gottereau – a construit Fundaţia Regelui Carol I, acolo unde foarte curând se va ridica noul monument ecvestru a lui Florin Codre, pe locul unde a existat ecvestra lui Mestrovici, care a fost distrusă în epoca comunistă. Oarecum acesta este... aceasta este piaţa, o piaţă care este plină de monumente: monumentul revoluţiei, monumentul...

– Acum, eu am să v-aduc aminte...

– Monumentul... monumentul făcut lui Maniu, dedicat lui Maniu de către Mircea Spătaru, monumentul Coposu... Este un loc unde se întâlnesc multe expresii sculpturale, unele contradictorii, dar – în sfârşit... este o piaţă...

– E un centru...

– E o piaţă a sculpturilor, nu numai a arhitecturii...

Citeşte mai multe despre:   special

 

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 





Mai multe titluri din categorie

Atacurile sistemului împotriva procurorului Adina Florea, puse la cale dintr-o vilă din Pitești

Atacurile sistemului împotriva procurorului Adina Florea, puse la cale dintr-o vilă din Pitești
Galerie Foto Procurorul Adina Florea, care a demarat, la Secția pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție, anchetele privind abuzurile de la serviciile teritoriale ale DNA Ploiești și Oradea, a devenit ținta unor atacuri...

Marcel Manea: Speranța este ingredientul esențial al vieții

Marcel Manea: Speranța este ingredientul esențial al vieții
Galerie Foto Marcel Manea este un scriitor asumat care a avut curajul să ofere cititorilor o carte cu poveşti controversate. Scriitorul este un fin observator al naturii umane şi a strâns în primul său volum poveşti reale,...

În chirurgia pentru slăbire, balonul se introduce cu endoscopul

În chirurgia pentru slăbire, balonul se introduce cu endoscopul
Lupta cu obezitatea nu este doar un moft de estetică, kilogramele multe peste normal prejudiciază funcţionarea organelor, grăsimea este aducătoare de  boli. Bătălia cu kilogramele în plus se poate face şi c...

Virgil Ardelean, cel mai prosper general al serviciilor secrete postdecembriste: „Vulpea”, milionar din filaj

Virgil Ardelean, cel mai prosper general al serviciilor secrete postdecembriste: „Vulpea”, milionar din filaj
Galerie Foto Cel mai prosper general al serviciilor secrete postdecembriste, devenit om de afaceri, este chestorul Virgil Ardelean, fostul șef al temutului “Doi și’un sfert”. Poreclit “Vulpea”, generalul cu patru stele...

INTERVIU Gheorghe Piperea, despre amânarea reorganizării RADET. ”ELCEN a tras de timp în permanență, pentru că a avut impresia că poate forța mâna Primăriei”

INTERVIU Gheorghe Piperea, despre amânarea reorganizării RADET. ”ELCEN a tras de timp în permanență, pentru că a avut impresia că poate forța mâna Primăriei”
Gheorghe Piperea, reprezentant al administratorului judiciar al RADET, firma de insolvență Rominsolv, a explicat pentru Jurnalul care sunt adevăratele cauze ale întârzierii reorganizării RADET și cum a apărut...

Dan Barna a supervizat proiecte ale MJ vizând rezolvarea aglomerărilor din penitenciare

Dan Barna a supervizat proiecte ale MJ vizând rezolvarea aglomerărilor din penitenciare
Galerie Foto Liderul unuia dintre partidele parlamentare aflate în opoziţie şi care acţionează atât instituţional, cât şi prin manifestări publice virulente la adresa intenţiilor majorităţii parlamentare sau ale...

Agenţiile de turism reclamă abuzurile “tip DNA” ale Consiliului Concurenţei

Agenţiile de turism reclamă abuzurile “tip DNA” ale Consiliului Concurenţei
Agenţiile de turism acuză Consiliul Concurenţei că foloseşte aceleaşi practici ca şi procurorii DNA care sunt anchetaţi în prezent pentru abuzuri. În plus, Legea concurenţei are atât de multe puncte...

Unii pacienţi cu tulburări de ritm sunt lăsaţi în fibrilaţie permanentă

Unii pacienţi cu tulburări de ritm sunt lăsaţi în fibrilaţie permanentă
Galerie Foto Unii oameni simt o accelerarare a bătăilor inimii, numite tulburări de ritm. Dacă medicii constată că inima este sănătoasă, aceştia nu primesc niciun tratament, dar dacă există boli cardiace, cardiologii...

“Portocală”, ținut în libertate cu sprijinul șefei ÎCCJ, Cristina Tarcea

“Portocală”, ținut în libertate cu sprijinul șefei ÎCCJ, Cristina Tarcea
Galerie Foto Secția pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție se află în imposibilitatea de a-l aduce pe fostul procuror DNA Mircea Negulescu, zis “Portocală”, în fața judecătorilor, în vederea emiterii unui...

Minune economică pe banii statului în familia Kovesi-Lascu

Minune economică pe banii statului în familia Kovesi-Lascu
Galerie Foto Adriana Lascu, cumnata fostei şefe a Direcţiei Naţionale Anticorupţie, lucrează, începând cu anul trecut, pentru una dintre companiile conectate la cele mai grele contracte ale Transgaz şi Romgaz SA. Asta, în co...

Legături periculoase și practici asemănătoare între familia Iohannis și cea a procuroarei care i-a dat NUP președintelui

Legături periculoase și practici asemănătoare între familia Iohannis și cea a procuroarei care i-a dat NUP președintelui
Galerie Foto Soțul fostei procuroare Carmen Maria Capră, care a fost mâna dreaptă a lui Augustin Lazăr, la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia, și care i-a închis, în anul 2014, lui Klaus Werner Iohannis, un...

România, groapa de gunoi a Europei pentru numai 19 euro/tonă

România, groapa de gunoi a Europei pentru numai 19 euro/tonă
Este procuror la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Constanţa și de-a lungul carierei a instrumentat dosare grele. Unele dintre acestea l-au făcut pe procurorul Teodor Niță să descopere că România intrase...

De ce a ruginit „Perla Banatului”

De ce a ruginit „Perla Banatului”
Galerie Foto Vremurile când Stațiunea Semenic era numită „Paradisul bănățean” sau „Perla Banatului” au apus, iar acum este un loc părăsit. Vechile hoteluri care puteau caza aproape 1.000 de turiști sunt în ruină...

Consiliul Județean Cluj deschide robinetul cu bani pentru clientela fostului PDL

Consiliul Județean Cluj deschide robinetul cu bani pentru clientela fostului PDL
Galerie Foto Firma de construcții de drumuri al cărui administrator apare într-un denunț din dosarul fostului președinte al Consliului Județean Cluj, Horea Uioreanu, a fost desemnată, la sfârșitul anului trecut,...

România preia Preşedinţia UE pe Oda Bucuriei

România preia Preşedinţia UE pe Oda Bucuriei
Preluarea de către România a Preşedinţiei rotative a Consiliului UE, de la 1 ianuarie 2019, pentru o perioadă de şase luni, va fi marcată joi seară printr-o ceremonie oficială care va avea loc la Ateneul Român...
Serviciul de email marketing furnizat de