Marea Buclă, turul devenit simbolul Franţei

Turul Franţei la Ciclism are o audienţă mai mare decât orice altă competiţie din lume. Spectacolul nu îl fac doar rutierii, ci şi milioanele de spectatori care urmăresc întrecerea de la faţa locului. Anul acesta, Marea Buclă începe astăzi de la Rotterdam - Olanda, şi se termină, ca de obicei, la Paris, la 25 iulie. Jurnalul Naţional va relata zilnic ceea ce se întâmplă în Le Tour.

Nu există pe faţa Pământului o competiţie de asemenea am­ploa­re. Ciclismul nu este nici cel mai popular şi nici cel mai specta­cu­los sport din lume. Le Tour, aşa cum spun francezii, are însă un aer aparte, in­suflat de toţi cei care trăiesc în Hexagon.

Ediţia 2010 a Turului Franţei la Ci­clism por­neşte de la Rotterdam. O afacere nu doar pentru organizatorii compe­ti­ţiei, ci şi pentru metropola olandeză. Luaţi ca exemplu Londra! În 2007, startul a fost în capitala Marii Britanii. În trei zile, atunci când au avut loc pre­zen­ta­rea rutierilor, prologul şi startul primei eta­pe, doar regia de transport public londoneză a realizat un profit de 12 mi­li­­oa­ne de lire sterline. De atunci este o ade­­vărată bătaie pentru a obţine startul Le Tour. Iată ce spune Christian Prudom­­me, directorul competiţiei. "Am deja în minte, ca într-un vis, imaginea a ceea ce ne aşteaptă la Rotterdam. Sunt convins că acolo vor fi sute de mii de olandezi, adunaţi să vadă Marele Start."

Anul acesta, traseul străbate Franţa în sensul acelor de ceasornic. Alpii vor fi primul obstacol serios al rutierilor, însă bătălia pentru tricoul galben se va da în Pirinei. Acolo va fi adevărata sărbătoare şi se vor pune pe masă cele mai delicioase bunătăţuri. Specialiştii sunt de părere că etapele de acolo sunt chiar mai dificile decât cele programate la graniţa cu Elveţia. Evident, nu există favoriţi, dar competiţia are vedetele ei. Şi astea împărţite în două categorii. Numele mari ale ciclismului mondial, adică Armstrong şi Contador, şi favoriţii francezilor. Dacă vrea cineva să parieze pe această întrecere, atunci are de făcut un lucru simplu. Elveţianul Fabian Cancellara, probabil cel mai bun sprinter din lume la ora aceasta, va câştiga cel puţin o etapă din Turul Franţei. Sunt mari şanse ca rutierul din Ţara Cantoa­nelor să poarte tricoul galben până când încep etapele de căţărare.

Le Tour a devenit simbolul Hexagonului chiar şi în anii în care "Cocoşul Galic" a triumfat la fotbal sau rugby, sporturi infinit mai populare. De fapt, Turul Franţei nu înseamnă doar sport. Este motorul turismului de iulie şi aduce mii de turişti prin sate ce intră în istorie prin faptul că au fost străbătute de "tricoul galben".

Spectacolul a început aseară, la Rot­ter­dam, cu prezentarea rutierilor. Azi se ţine prologul, cursă de viteză ce se va în­tinde pe o distanţă de 8,9 kilometri. Este doar un show cu picuri de transpira­ţie. Viteziştii vor fi mâini moarte mai târ­­ziu, când vor trebui să se caţăre prin Alpi şi Pirinei. Mâine se pleacă spre Bru­xel­les, rutierii având de pedalat printre lalele şi mori de vânt. Timp de trei zile, Rot­terdam va fi capitala ciclismului mondial. Pentru organizatori, alegerea tra­seului nu este deloc uşoară, asta deşi ofertele curg gârlă. În fiecare an se pri­mesc numai pentru "Grand Depart" vreo 200 de cereri. Marea Buclă trebuie să respecte anumite reguli. Rutierii să pe­da­leze cam 3.500 de kilometri, aceştia trebuind împărţiţi în 21 de curse - un prolog şi 20 de etape. E drept, anul ăsta francezii au stat mai prost cu socotelile şi au întins competiţia pe 3.642 kilometri. În program nu pot fi trecute mai mult de două contratimpuri in­divi­duale. Vara aceasta, viteziştii vor pu­tea fi văzuţi la lucru în Rotterdam şi pe traseul Bordeaux - Pauillac. Mai mult, distanţa de 225 de kilometri nu poa­te fi depăşită decât de două ori. Până acum, Turul Franţei a străbătut tot Hexagonul, mai puţin Insula Corsica. Dar să nu ne mire dacă peste câţiva ani vom vedea un contratimp în mijlocul Mediteranei.

Acum rutierii vor ajunge să pe­daleze la 2.115 metri altitudine, în Pirinei, pe Col du Tourmalet. Practic, etapa din 20 iu­lie, programată între Bagneres-de-Lu­chon şi Pau, va fi una nebună. Pe traseu sunt două căţărări - Col du Tourmalet (2.115 m) şi Col d'Aubisque (1.709 m) - din care scapă cine poate. Iar cine scapă trebuie să tragă tare pe cele do­uă sprinturi de la final. Evident că du­pă o astfel de cursă trebuie o zi de pau­­ză. Dar după pauză vine iar chinul, pen­tru că etapa cu numărul 17 o ia îna­poi, de la Pau până la Col du Tourmalet. La Paris se va pedala mai mult pentru amin­tiri. Acolo echipele vor avea un rol foar­­te important şi este foarte greu de cre­­­zut că "tricoul galben" îşi va schimba proprietarul chiar pe piatra cubică de pe Champs Élysées. Arcul de Triumf, Tur­­­nul Eiffel, Louvre şi Place de la Con­cor­­­de sunt simbolurile Capitalei Fran­ce­ze. Fără ele, Marea Buclă ar fi ca fotba­lul fără minge sau ca ciclismul fără dopaj.

Jurnalul Naţional va fi singurul ziar din România care va transmite corespondenţe zilnice din Turul Franţei. Citiţi infor­ma­ţiile transmise de la faţa locului de Sorin Anghel şi Cristian Silva.