x close
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Pe urmele ortodoxiei româneşti, la Strasbourg

0
Autor: Carmen Plesa 14 Noi 2010 - 00:00
Pe urmele ortodoxiei româneşti, la Strasbourg Carmen Pleşa/


Istoria ortodoxiei române la Strasbourg a început cu studenţii la Teologie, veniţi la universitatea din oraş, la începutul secolului trecut. Astăzi, Biserica ortodoxă română de la Strasbourg adună la slujbele sale mulţi medici, profesori şi studenţi care profesează sau studiază în zona Alsaciei.

O capelă şi câteva icoane - aşa a început istoria ortodoxiei româneşti în zona Alsaciei. Capela se afla în casa "Saint Basile", acolo unde erau găzduiţi, în anii dinaintea primului război mnondial, studenţii români care studiau teologia la Universitatea din Strasbourg. Istoria micului colţ de ortodoxism în clădirea care astăzi adăposteşte sediul Sfântului Scaun pe lângă Consiliul Europei a fost însă scurtă. Pentru că din 1939, din cauza războiului şi apoi a instalării regimului comunist, schimburile universitare româneşti cu Facultatea de Teologie din Strasbourg au fost abandonate, ne-a explicat preotul Vasile Iorgulescu, parohul de astăzi al Parohiei ortodoxe române "Sf. Ioan Botezătorul" de la Strasbourg.

Profitând de o relaxare în politica externă a României, după 1974, Biserica ortodoxă română a reluat schimburile universitare cu Strasbourgul. Graţie burselor oferite de statul francez, mai mulţi teologi români au venit în Alsacia începând din 1978-1980 şi au urmat studii aprofundate şi de doctorat. Unul dintre aceştia a fost chiar actualul Patriarh Daniel.

Spre acest val de studenţi la teologie şi preoţi români veniţi la studii s-au îndreptat românii din comunitatea din Alsacia pentru a asculta slujbe în limba maternă. Locurile care-i adunau pe români din zonă erau cele două cimitire în care fuseseră îngropaţi soldaţii noştri morţi pe frontul din Alsacia-Lorena. Aşadar, câteva zeci de români din Strasbourg, dar şi din localităţile germane învecinate mergeau la diferite sărbători să se reculeagă la mormintele eroilor din cimitirele de la Soultzmatt şi Haguenau. În februarie 1984, după o vizită în Alsacia, episcopul de Paris, Adrian Hriţcu, şi pe atunci studentul la teologie Casian Crăciun (astăzi arhiepiscop al Dunării de Jos) au fondat o asociaţie culturală românească.

Dar mai era nevoie şi de un preot român care să poată ţine slujbe, aşa că în noiembrie 1984 a sosit din România, împreună cu familia, părintele Vasile Iorgulescu. Comunitatea românească a primit spre folosire Capela Saint Jean de Hoenheim, unde se vor ţine slujbe până în 2005.

Parohul Vasile Iorgulescu a remarcat trei perioade distincte în viaţa comunităţii ortodoxe din Alsacia. Prima a fost una de consolidare, între 1984 şi 1990, când viaţa comunităţii a fost profund marcată de situaţia politică din România. De teama agenţilor infiltraţi de regimul comunist, românii se temeau unii de alţii şi în această zonă a Franţei, ca peste tot în Occident. "Slujbele adunau însă câte 30-70 de persoane, care au învăţat să se cunoască şi să se ajute", spune preotul Vasile Iorgulescu.

Cea de a doua etapă (1990-2000) a fost marcată de euforia libertăţii obţinute de românii din ţară în 1989, dar şi de un val de imigranţi care nu întotdeauna s-au dovedit de cea mai bună calitate. Unii dintre ei se adunau pe lângă biserică, cu prilejul slujbelor, şi consumau alcool sau puneau la cale tot felul de acţiuni mai puţin... ortodoxe, ceea ce i-a pus pe preot şi pe enoriaşi într-o situaţie destul de jenantă faţă de autorităţile franceze. Începând din 1995, un nou val de români, de data aceasta studenţi şi profesionişti, a început să sosească în zona Alsaciei, restabilind treptat imaginea bună de care obişnuiau să se bucure românii printre francezi.

Începând din 2000, parohia s-a văzut în imposibili-tatea de a-şi mai ţine slujbele în Capela de la St Jean de Hoenheim, devenită neîncăpătoare. După ce o vreme românii s-au adunat la slujbe în săli de festivităţi sau în foaierul Parohiei Sainte-Madeleine (Krutenau), comunitatea a primit, prin bunăvoinţa călugăriţelor din ordinul "Marie Réparatrice" şi la intervenţia arhiepiscopiei catolice de Strasbourg, capela în care îşi desfăşoară şi astăzi activitatea pe Strada Sainte-Elisabeth.

Pe lângă slujbe, parohia organizează anual pelerinaje la cimitirele din zonă, unde sunt îngropaţi peste 2.000 de soldaţi români, şi este implicată într-o serie de activităţi cu caracter umanitar. Comunitatea are şi o corală, foarte apreciată printre francezi, compusă în majoritate de studenţi români din Strasbourg. Din 2007, parohia a deschis şi o şcoală, la care copiii din comunitate merg pentru a studia limba, istoria şi civilizaţia românească.


Fostă biserică a congregaţiei "Marie Réparatrice"
Locaşul în care îşi desfăşoară activitatea Parohia ortodoxă română "Sfântul Ioan Botezătorul" din Strasbourg e cunoscut locuitorilor oraşului sub denumirea de "Eglise des Sœurs de Marie Réparatrice". Clădirea a servit mai întâi drept biserică de congregaţie, iar după împuţinarea numărului maicilor a fost încredinţată "spre folosinţă neîntreruptă" parohiei române.

Congregaţia "Marie Réparatrice" din Strasbourg a fost înfiinţată în anul 1857 de baroneasa belgiană Emilie de Hooghvorst (1818-1878). Aceasta rămăsese văduvă şi cu patru copii la numai 28 de ani şi şi-a impus să fondeze această congregaţie religioasă, pentru care a avut sprijinul episcopului catolic de atunci al Strasbourgului. Atât baroneasa, cât şi două dintre ficele sale au devenit călugăriţe ale acestui ordin. La iniţiativa fostei baronese, devenite între timp maica Maria, a fost construită actuala biserică de la Strasbourg, a cărei sfinţire a avut loc în 1862. De-a lungul timpului, congregaţia s-a bucurat de o protecţie deosebită din partea Sfântului Scaun şi a ajuns să-şi înfiinţeze sute de sedii în toată lumea. Biserica din Strasbourg a fost zidită pe un teren care fusese cumpărat în anul 1226 de regina Elisabeta a Ungariei şi donat Bisericii catolice cu scopul înfiinţării unui aşezământ monahal. De altfel, strada pe care se află biserica poartă şi astăzi numele reginei.

Începând din a doua jumătate a secolului al XX-lea, numărul maicilor din congregaţie s-a împuţinat, întreţinerea şi încălzirea bisericii nu s-au mai justificat, iar clădirea a fost abandonată. Pentru că locaşul avea nevoie de reparaţii importante, nimeni nu s-a încumetat să o preia timp de câteva decenii.
La sfârşitul anului 2006, prin bunăvoinţa Arhiepiscopiei catolice din Strasbourg şi cu acordul maicilor, capela a fost pusă la dispoziţia comunităţii ortodoxe române, cu condiţia ca aceasta din urmă să efectueze pe cheltuiala ei reparaţiile necesare.

Citeşte mai multe despre:   alte orizonturi

 

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 





Mai multe titluri din categorie

Probă de rupt maşina pe drumul spre cel mai spectaculos traseu de rafting

Probă de rupt maşina pe drumul spre cel mai spectaculos traseu de rafting
Galerie Foto Drumul Judeţean 571 înseamnă 47 de kilometri de piatră, pământ şi, pe ici-colo, asfalt. Este cartea de vizită a Parcul Naţional Cheile Nerei, cele mai lungi şi mai frumoase din Europa. Pe aici trebuie să...

Augustin Lazăr, slujbaş la stat de-o viaţă, a donat sute de mii de euro celor două fiice

Augustin Lazăr, slujbaş la stat de-o viaţă, a donat sute de mii de euro celor două fiice
Procurorul general al României, Augustin Lazăr, a reuşit performanţa, în ultimele 12 luni, de a-şi dona aproape toate veniturile obţinute ca procuror, membru CSM şi profesor la Universitatea 1 Decembrie 1918 din...

Cea mai frumoasă cascadă, un paradis interzis turiştilor

Cea mai frumoasă cascadă, un paradis interzis turiştilor
Galerie Foto Reporterii Antena 1 au pus din nou degetul pe hartă şi au ajuns, de data aceasta, într-o regiune foarte populară printre turişti, Cazanele Dunării şi Parcul Naţional Cheile Nerei - Beuşniţa. Un mic popas la...

Codin Maticiuc, cu cărţile pe masă

Codin Maticiuc, cu cărţile pe masă
Mulţi îl ştiu pe Codin Maticiuc din lumina reflectoarelor lumii mondene, însă el este un personaj  complex. Codin scrie cărţi, scrie scenarii şi joacă în filme. Îşi rupe din timpul său să aducă...

Ștefan Gheorghe, tânărul care promovează Delta

Ștefan Gheorghe, tânărul care promovează Delta
Născut pe 21 septembrie 1993, Ștefan-Marian Gheorghe este unul dintre tinerii tulceni care au reușit să-și găsească locul și rolul în societatea românească. La fel ca în cazul altor tineri de vârsta lui,...

Afaceri liberale cu panouri de avertizare la Transgaz SA Mediaș

Afaceri liberale cu panouri de avertizare la Transgaz SA Mediaș
Galerie Foto Transgaz SA Mediaş invocă degradarea panourilor de avertizare la securitate şi sănătate din incinta companiei şi a achiziţionat, recent, de la o firmă de publicitate din Bucureşti, avertizoare vizuale noi. Contr...

Generația Zen schimbă piața muncii

Generația Zen schimbă piața muncii
Sunt prima generație de nativi digitali, tineri născuți într-o epocă în care Internetul e un drept fundamental și e la fel de comun ca apa caldă. Li se spune generația Z și, la nivel global, sunt cea mai numero...

Mirela Retegan: Copiii nu sunt proprietatea noastră

Mirela Retegan: Copiii nu sunt proprietatea noastră
Galerie Foto Mirela Retegan este cunoscută drept antrenoarea părinţilor şi fondatoarea „Găştii Zurli”. Este o voce puternică în lumea parentingului din România şi crede cu tărie în educaţia prin joacă şi iubire....

Cel mai greu moment din operaţia pe cord deschis

Cel mai greu moment din operaţia pe cord deschis
Galerie Foto Operaţiile pe cord deschis pentru grefarea de by-pass-uri în cazul blocării unor artere, cardiologia intervenţională, fără chirurgie, pentru spargerea unor cheaguri şi montarea stenturilor cu ajutorul unui...

Mircea Băsescu, în război cu propria firmă. Cum și-a crescut de patru ori salariul, în timp ce compania falimenta

Mircea Băsescu, în război cu propria firmă. Cum și-a crescut de patru ori salariul, în timp ce compania falimenta
Galerie Foto Mircea Băsescu loveşte din nou în cazul falimentului fabricii de împa­chetat pui, pe care a condus-o în Portul Constanţa. Obligat, definitiv, de Tribunalul Bucureşti să restituie companiei Fattoria Terrantica...
Serviciul de email marketing furnizat de