x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Farmecul discret al muzeului Zambaccian (II)

0
Autor: Simina Stan 18 Feb 2009 - 00:00

LA FAIMA COLECŢIEI SE ADAUGĂ SOBRIETATEA ARHITECTURALĂ A CLĂDIRII INTERBELICE.
Într-o lume în care autenticul şi unicitatea sunt înlocuite de produsul de serie, această casă respiră o ambianţă fermecătoare, în care pluteşte harul transmis admiratorului de artă de subtilităţile tuşelor unor artişti remarcabili. "A fost un vis de tinereţe desfăşurat timp de o viaţă cu multă pasiune, cu toată tenacitatea, punând în joc toate resursele materiale pentru realizarea a ceea ce şi-a propus: un muzeu", scria Henri Catargi.



În 1933, Emanoil Bucuţa publica în revista Boabe de grâu un articol despre colecţie, întrucât Krikor Zambaccian anunţase că doreşte să o doneze pe atunci Primăriei Bucureştiului, aşa cum făcuse înainte Anastase Simu cu muzeul său. În fotografiile făcute pe vremea aceea, pereţii casei din Strada Vasile Lascăr numărul 48 erau neîncăpători pentru tablourile aranjate "câte şase, şapte în rând în câte trei, patru caturi, aşa încât unul curge într-altul şi ochiul se pierde".

LA NUMĂRUL 21 BIS
Clădirea se află pe Strada A a parcelării Mormand, devenită aviator Demetriad, ulterior ing. Al. Davidescu, actuală Muzeul Zambaccian. Conform inventarului PMB păstrat la arhivele Primăriei Municipiului Bucureşti, din dosarul numărul 22 din 1942 reiese că inginerul Radu Comşa a primit o autorizaţie de a construi pe parcela de la numărul 21 bis. Din păcate, dosarele de la numărul 4 la 75 din 1942 nu mai figurează în arhivă, astfel planurile originale şi autorizaţia de construcţie a casei nu se păstrează. Se cunoaşte însă că a fost proiectată în 1942 şi extinsă în 1957 de C.D. Galin, un arhitect puţin cunoscut. Din actul de donaţie semnat de Krikor H. Zambaccian reiese că acest imobil a fost cumpărat cu "actul autentificat de Tribunalul Ilfov la nr. 31544/943".

AMINTIND DE ORIENT

Clădirea te duce cu gândul la originile familiei tatălui său, Hangop Zambaccian, venit din Cezareea Capadociei, fiind un exemplu de regionalism balcanic inspirat de casele secolului al XVIII-lea, cu etajul puţin în consolă, distilat prin filtrul arhitecturii interbelice. Aceasta reprezintă o manifestare de originalitate într-un ţesut în care restul construcţiilor sunt moderniste, neoromâneşti, eclectice sau mauro-florentine, în foarte puţine cazuri se întâlnesc mai mult de o astfel de clădire pe aceeaşi stradă.

Volumetria specific interbelică prezintă influenţe tradiţionale ale arhitecturii vernaculare orientale, fiind caracterizată prin simplitate şi prin utilizarea potenţialului expresiv al plinului. Formele sunt aduse la esenţă, cu mici decoraţiuni ale ancadramentelor ferestrelor, traforuri şi garguie. Plastica faţadelor este modelată diferit prin volume ce alcătuiesc turnuri, contraforturi sau galerii şi decorată cu garguie, capete de lei sau lupi, grilaje din fier ciocănit rece la ferestre şi terasă, mici panouri traforate aplicate pe faţadele dinspre stradă. Nu există o prioritate între tendinţa de verticalitate şi orizontalitate, clădirea fiind alcătuită din subsol, parter şi etaj. Există un acces secundar, garaje, un oficiu şi bineînţeles camere pentru servitori.

Tencuiala drişcuită din imitaţie de calcio-vechio conferă faţadelor o reliefare plăcută. De altfel, în general textura rugoasă a elevaţiilor imobilelor interbelice duce la o patinare şi o îmbătrânire mai frumoasă a clădirilor decât dacă tratarea lor ar fi lisă. Structura este din cărămidă şi beton armat, cu planşee din beton. Felul în care sunt aşezate golurile pe faţade este aleatoriu, datorat probabil preferinţelor estetice ale arhitectului Galin, cu forme şi dimensiuni dintre cele mai diferite, astfel încât să nu poţi bănui ce s-ar afla în spatele lor, ce funcţiune are acea încăpere. Ancadramentele ferestrelor din piatră sunt decorate cu mici elemente vegetale şi cu motivul frânghiei răsucite. Acoperişul are şarpanta în pante line, ce cauzează frecvent infiltraţii.

DECORAŢIA INTERIOARĂ

Comunicarea între spaţiile interioare ale parterului – hol, salon şi sufragerie –, se face prin arce în mâner de coş, care nu se regăsesc şi la etaj. Întâlnim în interior nişe, şemineuri şi piese de mobilier de colecţie. Grinzile aparente din stejar băiţuit au rol decorativ. Grinzile, scara interioară şi galeria sunt din stejar, fiind realizate probabil direct după desenele arhitectului Galin.

AMPLE REAMENAJĂRI

Lucrările de reparaţii au început în anul 2007 cu acoperişul, continuând în 2008. Clădirea nu a fost însă consolidată. În exterior au fost curăţate faţadele, decoraţiile din piatră şi treptele de acces. Tencuiala a fost refăcută cu praf de piatră şi s-au înlocuit olanele zidului de împrejmuire, acolo unde lipseau, cu olane produse la Sighişoara. Au fost reparate sau înlocuite toate elementele din lemn. Tabla acoperişului schimbată, deşi s-a dorit înlocuirea ei cu olane produse la Sighişoara, acest lucru nu a fost posibil. De asemenea, burlanele şi jghiaburile sunt noi.

În interior la etaj s-a reuşit reutilizarea unor spaţii de depozitare şi băi în galerii, de exemplu încăperea unde sunt expuse acum lucrările de grafică. Astfel, la etaj a putut fi regândit modul de vizitare ca un circuit continuu, neîntrerupt de spaţii inaccesibile.

Parchetul, grinzile şi scara originală din stejar au fost curăţate. Pereţii au fost vopsiţi într-o culoare vie, luminatorul parterului reparat, iar instalaţia de încălzire a fost înlocuită. Două dintre încăperile subsolului au fost amenajate în spaţiu de expoziţie, în fosta cramă au fost refăcute bolţile camerei, tencuiala fiind identică cu cea exterioară, s-au utilat o bucătărie şi o spălătorie. Reamenajarea grădinii de vară este poate unul dintre cele mai reuşite aspecte dintre toate intervenţiile realizate.

PANOTARE MODERNĂ

O dată cu lucrările de reamenajare a clădirii muzeului, o parte dintre operele de artă împreună cu ramele lor au fost restaurate. În ceea ce priveşte panotarea s-a pornit de la conceptul de a amenaja o casă într-un spaţiu de expoziţie, de a recompune atmosfera şi nu de a recrea complet interioarele. Dintre toate camerele, doar biroul a fost refăcut după fotografiile ce datează din anii 1940.  În prezent, lucrările sunt expuse într-o manieră diferită, fiind normal ca panotarea să varieze. În ce muzeu, astăzi mai sunt tapetaţi pereţii de sus până jos cu tablouri? Zambaccian descrie în memoriile sale dezavantajele unei astfel de expuneri la muzeul Simu "pe cinci rânduri de tablouri, cum erau aşezate înainte ca Marius Bunescu să fi reorganizat muzeul. În timp ce priveam într-o zi în sus spre tavan, la ultimul rând de tablouri, unde era cocoţat un tablou de Signac, Simu se apropie intrigat şi mă întreabă de ce mă uit la luminator".

De altfel, conform principiilor de conservare a operelor de artă, acestea nu se expun continuu, întrucât trebuie să rămână anual o perioadă în microclimatul special al depozitelor. În mod normal, grafica poate fi expusă doar şase luni pe an. Acesta fiind motivul pentru care nu sunt expuse toate piesele colecţiei Zambaccian, ele urmând a fi expuse pe rând. În intimitatea unei colecţii impresionante, un audioghid, muzică în surdină şi o ceainărie în grădina presărată cu opere de Paciurea, Medrea şi Oscar Han ar transforma locul într-o adevărată oază bucureşteană. Poftiţi la Muzeul Zambaccian!

OPERE DE ARTĂ

Încă din prima încăpere, biroul, recunoşti fineţea lui Pallady, apoi Grigorescu, urmat de farmecul lui Tonitza, iar în ultima încăpere a parterului, Luchian te invită la visare. În dreptul scărilor Iser şi un expresiv şi colorat portret al soţiei lui Zambaccian, Arşaluis, de Padina. La etaj, Petraşcu, Theodorescu Sion, Ressu, Ştefan Popescu, Dărăscu şi, nu în ultimul rând, punctul de atracţie al acestei colecţii, grupul de impresionişti. În total sunt 18 impresionişti francezi, printre care nume sonore: Paul Cézanne, Renoir, Camille Pisario, Alfred Sisley, Henri Matisse şi Maurice Utrillio, lucru destul de rar întâlnit în colecţiile particulare din România. Colecţia de sculptură nu este la fel de impresionantă ca pictura, un Brâncuşi, bustul Micei Bogdan Piteşti de Dimitrie Paciurea, Nudul lui Ion Jalea, Ion Vlasiu, Alexandru Călinescu, Frederic Stork, Miliţa Petraşcu şi mai multe lucrări ale lui Oscar Han şi Cornel Medrea.

Portret

Portretul lui Krikor H. Zambaccian, realizat de unul dintre pictorii săi preferaţi, Corneliu Baba, în anul 1957, când colecţionarul avea vârsta de 68 de ani.



1 Faţada principală străjuită de statuile lui Oscar Han

2 Faţada dinspre Strada Emile Zola înfăţişează o clădire ale cărei faţade nu seamănă una cu alta

3 Ancadramentul din piatră al ferestrelor parterului decorat cu elemente
vegetale, motivul frânghiei răsucite şi un grilaj din fier ciocănit la rece

4 Faţada dinspre curtea nou reamenajată a clădirii Zambaccian, cu veranda de lemn recondiţionată şi sculpturi de Cornel Medrea şi Oscar Han



1 Sala Luchian

2 Subsolul, reamenajat în sală de expoziţie

3 Fosta cramă, cu mobilierul încastrat şi şemineul, ambele autentice

4 Salon din casa Zambaccian din Strada Vasile Lascăr 48

5 Galeria de grafică, spaţiu câştigat prin demontarea unui spaţiu de depozitare

Mulţumim pentru amabilitate Muzeului Naţional de Artă a României, Muzeului Zambaccian şi Aedificia Carpaţi
Citeşte mai multe despre:   zambaccian,   clădiri de patrimoniu

 

Ştiri din .ro


PUBLICITATE
 





Mai multe titluri din categorie

Diana Matei este o fire foarte organizată: “Fac planuri și liste în permanență. Nimic nu se mișcă fără să știu eu”

Diana Matei este o fire foarte organizată: “Fac planuri și liste în permanență. Nimic nu se mișcă fără să știu eu”
Diana Matei, pe care telespectatorii Antenei 1 o vor vedea, din această toamnă, la Antena 1, în postura de concurentă a show-ului Te cunosc de undeva!, își învață în mașină rolurile care îi revin din cadrul...

Jurata iUmor, Delia: „Peste încã douã sezoane pot sã devin psiholog, fãrã probleme!”

Jurata iUmor, Delia: „Peste încã douã sezoane pot sã devin psiholog, fãrã probleme!”
Filmãrile pentru cel de-al şaptelea sezon iUmor sunt în plinã desfãşurare în aceste zile, astfel cã cei trei juraţi, Delia, Cheloo şi Mihai Bendeac au apucat sã îşi facã deja o impresie despre ce se va vede...

Ce să faci de ziua ta

Ce să faci de ziua ta
Deși un eveniment fericit în viața fiecăruia dintre noi, ziua de naștere ne poate da bătăi de cap. Fie vrem să sărbătorim cu lume multă dar nu știm unde și cum, fie dorim să petrecem într-un cerc...

Dan Badea, despre cum i s-a schimbat viaţa de când a devenit tatã: „Nu te pregãteşte nimeni pentru ce va urma!”

 Dan Badea, despre cum i s-a schimbat viaţa de când a devenit tatã: „Nu te pregãteşte nimeni pentru ce va urma!”
Galerie Foto                     Aflat la filmãri pentru cel de-al şaptelea sezon iUmor, emisiune care va fi difuzatã în aceastã...

Șerban Copoț a renunțat temporar la muzică, pentru copiii săi

Șerban Copoț a renunțat temporar la muzică, pentru copiii săi
Concurentul face echipă cu Cezar Ouatu, în noul sezon  Te cunosc de undeva! Șerban Copoț, care va face echipă cu Cezar Ouatu, în cel de-al 14-lea sezon al show-ului Te cunosc de undeva!, este un familist...

Denis Hanganu este pasionat de sporturile extreme: „Plãnuiesc sã fac o şcoalã de paraşutism!”

Denis Hanganu este pasionat de sporturile extreme: „Plãnuiesc sã fac o şcoalã de paraşutism!”
Galerie Foto                           Protagonistul celui mai nou proiect produs de Ruxandra Ion şi difuza...

Neatza cu Răzvan și Dani revin cu un nou sezon, de la malul mării

Neatza cu Răzvan și Dani revin cu un nou sezon, de la malul mării
Din 2 septembrie, cei mai iubiți matinali revin la Antena 1 cu sezonul cu numărul 22, și, ca de fiecare dată, promit multă distracție și voie bună, mai ales că primele două săptămâni de transmisii live vor...

Regizorul Quentin Tarantino şi soţia lui, Daniella, aşteaptă primul copil

Regizorul Quentin Tarantino şi soţia lui, Daniella, aşteaptă primul copil
Regizorul american Quentin Tarantino (56 de ani) şi soţia lui, Daniella, aşteaptă primul copil, a informat miercuri revista People. Daniela şi Quentin au transmis că sunt "extrem de încântaţi să anunţe că...

Vinurile dobrogene vor fi promovate la Festivalul Pontus Euxinus din Constanța

Vinurile dobrogene vor fi promovate la Festivalul Pontus Euxinus din Constanța
La cea de-a doua ediție a Festivalului Pontus Euxinus care se va desfășura în perioada 22-25 august în Piața Ovidiu din Constanța, vor participa meșteșugari, ansambluri folclorice și proprietari...

Liviu Vârciu: “De mic am fost îmbrăcat în rochițe, pentru că mama și-a dorit o fetiță”

Liviu Vârciu: “De mic am fost îmbrăcat în rochițe,  pentru că mama și-a dorit o fetiță”
Din toamnă, el va face din nou echipă cu Andrei Ștefănescu, la Te cunosc de undeva! Liviu Vârciu, pe care telespectatorii Antenei 1 îl vor revedea în această toamnă, în noul sezon Te cunosc de undeva!...

Între 29 august și 1 septembrie, Chef Scărlătescu organizează ediția de toamnă a Festivalului Scoicilor

Între 29 august și 1 septembrie, Chef Scărlătescu organizează ediția de toamnă a Festivalului Scoicilor
Galerie Foto Toamna aceasta, chef Cătălin Scărlătescu își va relua locul la masa jurizării pentru cel mai nou sezon Chefi la cuțite, însă, până atunci, juratul are în plan să transforme ultimele zile de vară într-un a...

Ce să faci când te plictisești în casă

Ce să faci când te plictisești în casă
Tuturor ni se întâmplă să ne plictisim, mai ales când stăm acasă. Fie că suntem bolnavi ori în formă maximă, vremea urâtă de afară sau chiar și atunci când este prea cald, nu putem ieși din casă. Dacă...

Katie Holmes şi Jamie Foxx s-au despărţit după o relaţie de şase ani

Katie Holmes şi Jamie Foxx s-au despărţit după o relaţie de şase ani
Actorii americani Katie Holmes şi Jamie Foxx s-au despărţit după o relaţie care a durat şase ani, a anunţat luni seară site-ul pagesix.com.  După apariţia pe internet a unor fotografii în care Jamie...

Katie Holmes şi Jamie Foxx s-au despărţit după o relaţie de şase ani

Katie Holmes şi Jamie Foxx s-au despărţit după o relaţie de şase ani
Actorii americani Katie Holmes şi Jamie Foxx s-au despărţit după o relaţie care a durat şase ani, a anunţat luni seară site-ul pagesix.com.  După apariţia pe internet a unor fotografii în care Jamie...

Cum s-a pregătit Oana Zăvoranu pentru rolul din serialul Sacrificiul

Cum s-a pregătit Oana Zăvoranu pentru rolul din serialul Sacrificiul
Cu o revenire spectaculoasă pe micile ecrane după 15 ani, în noul serial produs de Ruxandra Ion, Sacrificiul, Oana Zăvoranu s-a pregatit temeinic pentru rolul primit în noua producție a Antenei 1.  Personajul...
Serviciul de email marketing furnizat de