x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Bulgarii din Gauriciu

0
Autor: Roxana Ioana Ancuta Alexandru Boariu 25 Oct 2006 - 00:00
Bulgarii din Gauriciu


"Dubruturu!", adica, "Buna dimineata!" - asa se saluta locuitorii din Gauriciu, o mica asezare pierduta undeva prin Campia Burnasului, numita azi Izvoarele. Localnicii se declara oficial romani, desi spun ca la origine sunt bulgari. In arhivele vremii se spune insa ca ei ar fi de fapt sarbi!

Am ajuns in Gauriciu intr-o zi superba de toamna, venind dinspre Dunare, de la Zimnicea. Satul este asezat ca intr-o oala, marginita de dealuri strapunse de multe izvoare (de aici si noul nume - Izvoarele), pe care satenii le-au captat pentru irigarea culturilor, indeosebi legume. De baza sunt culturile de arpagic si cele de pepeni.

"ASA NU SE MAI POATE!" Ciuminie vra (Dealul ciumatilor), Crangata (Padurea de salcami), Tomutava ciusma (Cismeaua lui Tomi) - iata numai cateva din denumirile locurilor din Gauriciu, comuna cu circa 4.000 de locuitori, dintre care cei mai multi vorbesc "bulgara veche", o limba ciudata, presarata cu multe cuvinte sarbesti si romanesti. "Diotvas?" (Unde te duci?). "Utvan daraja na arpagic." ("Ma duc sa sap arpagicul"). Asa vorbesc cei din Gauriciu. La mamaliga ii spun "caceamac", "leap" inseamna paine. Multe nume au fost in timp romanizate. Stefan Tudor, om in etate, si sotia sa, Simioana, sunt bulgari, dar vorbesc si romaneste. "Sunt bulgar si asa vreau sa mor" - spune nea Stefan. E foarte necajit, insa, ca nu are cu ce sa-si lucreze pamantul, ca autoritatile nu fac nimic. Afland ca suntem "de la ziar" se ridica de pe scaunul de la poarta si zice cu voce tare: "Vreau sa declar in clar: asa nu se mai poate! Asa sa scrieti!". In sat s-a creat o mare discrepanta. Cei tineri mai pleaca la lucru prin Spania, strang bani si isi cumpara tractoare cu care-si lucreaza pamantul. Cei in varsta insa nu au cu ce plati nici macar aratul unui pogon. Mult pamant manos a ramas parloaga si in acest an.

BULGARI SAU SARBI? Batranii din Gauriciu stiu ca primii bulgari care au venit pe aceste meleaguri s-au asezat pe un deal numit si azi Ciuminie Vra (Dealul Ciumatului). Dupa o epidemie, ei s-au mutat mai jos, intr-o zona buna pentru gradinarit, unde traiesc si azi. In vechile hrisoave, Gauriciu este amintit pentru prima oara la 18 aprilie 1533, cand Vlad Vintila intareste mai multe sate din zona. La 1817, in condicile mosiei Smardoasa, vanduta de Stolnicul Parashiv lui Crenea Popovici se vorbeste de doua sate: Smardoasa si Sarbii Otcismea (sarbii de langa cismea). In 1823, Cernea Popovici noteaza in testamentul lui ca a adus 82 de familii de sarbi si i-a asezat pe un cadru de loc din mosia Smardoasa, care se va numi Gauriciu". Deci familii de sarbi, si nu de bulgari.

CONFUZIE?. Atunci, de unde originea bulgareasca? Poate inainte de aducerea celor 82 de familii de sarbi, pe aceste locuri sa se fi asezat bulgari, atrasi de pamantul prielnic pentru gradinarit. A urmat o contopire a celor doua grupuri, favorizata si de radacinile slave ale celor doua limbi. O alta explicatie ar putea fi aceea ca, pur si simplu, cel care a scris testamentul lui Cernea Popovici a comis o greseala, scriind sarbi in loc de bulgari. Cert este ca locuitorii din Gauriciu se considera bulgari, de rit crestin-ortodox.

OBICEI. ZAREZANUL
Despre obiceiurile din Gauriciu aflam de la directorul ansamblului "Izvorasul", Alexandru Trifan. In fiecare an, la 1 februarie, locuitorii din Gauriciu sarbatoresc "Zarezanul", o manifestare dedicata viei si vinului. Dupa slujba religioasa oficiata in biserica, preotul impreuna cu barbatii din sat urca in via celui mai bun gospodar, unde are loc rugaciunea Sfatului Trifon Zarezanul - protectorul viilor. Preotul rosteste blestemul Sfantului Trifon: "Va blestem pe voi, fiarele cele de multe feluri, viermii, omizile, gandacii, lacustele, soarecii, cartitele si puricii si tot felul de muste, furnici, viespi si urechelnite si tot felul de jiganii ce se tarasc pe pamant si pasari ce coboara, care aduc stricaciuni si pagube holdelor, viilor, pomilor si gradinilor (...) ci duceti-va in muntii cei pustii, in copacii cei neroditori in care v-a daruit voua Dumnezeu hrana cea de toate zilele!". Urmeaza un ritual, in care, printre altele, se taie cateva corzi de vita-de-vie si se stropesc cu vin, "pentru ca sa primeasca via semn de vin bun", dupa care, tot satul sarbatoreste cum se cuvine.
Citeşte mai multe despre:   bulgari,   croaziera jurnalul,   gauriciu

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 



Serviciul de email marketing furnizat de