Cine a distrus baricada de la Inter

Ultimele ore ale zilei de 21 decembrie au însemnat începutul represiunii hotărâte a forţelor de ordine comasate în centrul Capitalei. Dacă la început focurile au fost trase în aer fie pentru împrăştiere, fie pentru intimidare, întunericul a adus teroarea. Primele ore ale zilei de 22 decembrie au însemnat 148 de morţi şi răniţi. Numărul lor s-a înmulţit până la amiază. După decembrie 1989, martorii şi angajaţii Armatei au refăcut amplasamentele dispozitivelor forţelor de ordine. Jurnalul Naţional vă prezintă câteva dintre acestea.

Vorbind de amplasamentul dispozitivelor din centrul Capitalei în ziua de 21 decembrie, nu putem trece peste faptul că la început, cel puţin până la lăsarea întunericului, reacţia forţelor de ordine a fost timidă şi neunitară. Primele măsuri de descurajare s-au dovedit ineficiente (lansarea unor TAB-uri în viteză printre demonstranţi, manevre ale pompierilor şi chiar apariţia unor elicoptere, huiduite de către mulţimea adunată).

O dată cu lăsarea întunericului, bună parte dintre cei adunaţi în zona centrală au început să se retragă, mai ales la auzul primelor rafale de avertizare, care au fost percepute de către cei care nu se aflau în imediata vecinătate, ca un indiciu al faptului că a început să se tragă în populaţie la fel ca la Timişoara. Pentru a-şi păstra poziţiile, manifestanţii au apelat la alcătuirea unei baricade formate din autovehicule, o remorcă şi piese de mobilier provenite din incinta restaurantului Dunărea. Dispozitivele de ordine din zona centrală erau alcătuite din forţe ale MI (miliţie, trupe de securitate, cadre USLA) şi MApN.

AMPLASAMENTUL
Mai mulţi martori au descris în amănunt anchetatorilor, în primele luni imediat următoare lui decembrie 1989, amplasamentul trupelor de ordine (militari, miliţie, securitate, USLA, scutieri). Iată câteva astfel de mărturii:

Cătălin Grăjdan, aflat la 21 decembrie în apropierea Sălii Dalles, spune că Bulevardul Bălcescu era blocat de un cordon de scutieri, militari în termen, iar în spatele lor se aflau de asemenea militari în ţinută kaki. Ceea ce a remarcat la aceştia era faptul că erau mai în etate (peste 25 de ani), înarmaţi cu pistoale mitralieră, iar la scutieri a observat arme automate.

Mihai Bălăşescu - "Strada Dalles colţ cu Traian Vuia, aşezare de-a latul Bulevardului Bălcescu, aşezaţi pe un rând şi ocupând partea carosabilă se aflau scutierii îmbrăcaţi în combinezoane gri-bleu, dotaţi cu căşti, pistoale mitralieră şi pistoale la centură. În spatele lor se aflau ofiţeri şi subofiţeri de miliţie purtând şi căşti de oţel, ofiţerii având pistoale, iar subofiţerii, majoritatea având pistoale mitralieră. În spatele acestora din urmă se aflau trupe de infanterie, adică cu petliţe roşii din cadrul MApN înarmaţi cu pistoale mitralieră, iar în spatele lor bulevardul era blocat cu TAB-uri. Menţionez că în stânga acestui dispozitiv privind spre Oneşti am văzut trupe de securitate, adică purtând petliţe albastre, cu căşti pe cap şi pistoale mitralieră. Ei erau aşezaţi în dispozitiv pe un rând în linii succesive". După ce un autocamion a trecut prin mulţime « militarii » din cordonul forţelor de ordine au deschis foc. Mă refer la militarii aflaţi în spatele scutierilor care au rămas pe loc în cordon".

Doru Tumuleanu s-a aflat în zona Inter - Sala Dalles şi relatează: "La un moment dat, cordonul de scutieri care era la contactul cu manifestanţii luase poziţie în genunchi, iar din spatele lor nişte militari îmbrăcaţi în ţinuta kaki, fără petliţe, executau foc. Întrucât focul se executa cu trasoare, am putut sesiza că se trăgea în sus".

Florica Bogza povesteşte: "Am constatat că Str. Batiştei era blocată de un cordon de militari în termen echipaţi în uniforme de culoare albastră cu căşti albe pe cap, scutierii având asupra lor şi arme automate. Rolul acestora era să nu ne lase să pătrundem înspre Ambasada SUA. Bulevardul Magheru era blocat în direcţia Piaţa Romană de un alt cordon de scutieri dislocaţi în dreptul Băncii Franceze. La un moment dat, cineva a făcut apel printr-o portavoce la grupul de demonstranţi pentru a aduce autovehicule, pentru a le integra în baricada construită de demonstranţi. (...) După circa o oră, militarii aflaţi în dispozitiv au început să tragă focuri de avertisment în plan vertical cu scopul de a ne intimida. Între timp, baricada a fost consolidată cu autovehicule civile. S-a încercat să se spargă baricada de către un TAB, dar acesta nu a reuşit, rămânând blocat în materialele aflate în baricadă, luând foc, ceea ce a condus la explozia muniţiei din interior. De asemenea am observat primii răniţi prin împuşcare în picior şi câţiva în cap. După străpungerea baricadei de către un tanc au pătruns prin acel culoar trei-patru TAB-uri. (...) Unul dintre TAB-uri a trecut peste unul dintre demonstranţi".

Sever Ovidiu Pepenel a relatat procurorilor cum erau amplasate şi organizate forţele de represiune. "Un baraj de militari USLA în dreptul Sălii Dalles şi elevi de la Şcoala de Miliţie, un rând de soldaţi în termen cu combinezoane kaki înzestraţi cu scuturi şi bastoane blocau trecerea spre Biblioteca Americană. La 25 m în spatele lor se afla un blocaj format din ofiţeri şi subofiţeri de miliţie, un baraj de militari USLA pe partea opusă a Sălii Dalles blocând intrarea pe strada ce ducea spre Hotel Negoiu. Între rândurile de soldaţi USLA şi miliţie se plimbau în permanenţă civili.

NOTA SECRETĂ
Într-o notă strict secretă din 2 aprilie 1990, semnată de colonel de justiţie Cornel Iordache, se specifică următoarele: "Din conţinutul Ordinului General - 0048 din 13 octombrie 1988 - ordin general al ministrului Apărării Naţionale rezultă că alarma de luptă parţială (indicativ «Radu cel Frumos») are în vedere, în esenţă, îndeplinirea unor misiuni de luptă cu efectivele din timp de pace". Din preambulul ordinului rezultă, de asemenea, că tipurile de alarmă de luptă "au în vedere zdrobirea unor agresiuni externe, apărarea cuceririlor revoluţionare şi integritatea teritorială a ţării". Nu există nici o menţiune din care să rezulte că trupele MApN ar avea misiuni legate de asigurarea ordinii şi liniştii publice pe timp de pace.

FORMAŢIUNEA DE ORDINE ŞI INTERVENŢIE
În volumul XXIV din dosarul nr. 97/P/1990 aflat la Secţia Parchetelor Militare se află şi un raport privind activitatea Formaţiunii de Ordine şi Intervenţie din cadrul IM Bucureşti la 21-22 decembrie 1989. Lt. col. Vasile Tonciu, locţiitor al comandantului FOI, spune că echipamentul era: uniformă, cască pe care scria "M" de la Miliţie şi bastoane de cauciuc. În jurul orei 20:30, la data de 21 decembrie, col. Marin Bărbulescu i-a ordonat să meargă la Sala Dalles.

Acolo exista deja dispozitiv organizat compus din militari echipaţi în ţinută de trupă, unii kaki, alţii în albastru, cu scuturi şi căşti. În spatele lor erau dispuşi pe mai multe rânduri militari din cadrul MApN, care aveau armele îndreptate cu ţevile la verticală. Tot Tonciu afirmă că în centrul Bulevardului Nicolae Bălcescu, în faţa Sălii Dalles, se aflau în poziţia de luptă tancuri, TAB-uri, maşini de pompieri, iar în faţa lor militari în termen care trăgeau cu trasoare în sus. Miliţienii au fost instalaţi în faţa lor, alături de militarii de la trupele de securitate care aveau scuturi de protecţie şi asigurau partea dreaptă a bulevardului.

Maiorul Lucian Mocanu de la Poliţia Municipiului Bucureşti, din 1985 şi până în 1989 comandant de detaşament la FOI, spune că la 21 decembrie, la ora 23:30, şi-au făcut apariţia tancurile care au început să disloce baricada. La ora 24:00, baricada a fost spartă. La un moment dat a observat un ricoşeu din asfalt, fapt în urma căruia şi-a dat seama că acolo nu se trăgeau doar focuri de avertisment. Privind în jur a observat că printre militarii MApN şi-au făcut apariţia ofiţeri de diferite arme, în special marinari.

EXPERIMENT
În 27 aprilie 1990, în poligonul de trageri Mihai Bravu a fost organizat un exerciţiu demonstrativ privind eficacitatea tragerilor cu muniţie de război cu armament de infanterie individual şi cu acela montat pe TAB şi pe tancuri. Astfel, s-a tras cu pistoale mitralieră de la sol, cu grup de zece militari, asupra grupului de 200 de ţinte mobile, dispuse la distanţa de 50 de metri, pe un front de 10 metri şi pe o adâncime de până la 100 de metri, fiecare militar având asupra sa câte 30 de cartuşe. Primele trei rânduri de ţinte, grupate câte 16, au fost aliniate, iar până la adâncimea de 100 de metri au fost aşezate intercalat.





Dintre cele 200 sute de ţinte, 134 au fost lovite, adică un procentaj de 67%. Astfel, pe rândul 1, 10 ţinte au fost lovite, având plăgi craniene, toracice şi abdominale; pe rândul 2, 9 ţinte, cu aceleaşi plăgi ca şi pe rândul 3, unde alte 7 ţinte au avut aceeaşi soartă.

MILEA A ORDONAT SĂ NU SE TRAGĂ
Generalul Hortopan, şeful Comandamentului de Infanterie şi Tancuri, s-a aflat în acele ore fiebinţi în centrul Capitalei. La ora 23:00, în seara de 21 decembrie, se afla la Hotel Intercontinental. "În faţa manifestanţilor erau dispuse subunităţi din trupele MI echipate cu scuturi şi căşti de protecţie, iar în spatele lor, la 10-15 metri, erau subunităţi din B 98 Pază, comandate de lt. col. Amăriucăi. După aproximativ 40 de minute au sosit şi elevii Academiei Militare, care s-au dispus în spatele acestora, iar în anumite puncte erau şi TAB-uri (...) La sosire am constatat că subunităţile trăgeau focuri în sus. (...)

La sosirea mea înapoia militarilor am văzut subunitatea pe tancuri condusă de mr. Roşca făcând parte din Regimentul 1 Mecanizat, care a primit ordin de la ministrul Milea eu fiind la distanţă, nu am auzit ce precizări s-au făcut (ulterior am aflat de la un ofiţer că i s-a ordonat să străpungă baricada, să nu se tragă şi să nu calce populaţia). (...) Ţin să precizez că începând cu 21 decembrie, din ordinul ministrului Apărării Naţionale, au fost scoase pentru acţiune şi efective din Şcoala de ofiţeri «Nicolae Bălcescu» de la Sibiu, Şcoala de ofiţeri rezervă - Detaşamentul Păuliş, la Arad.

Ca urmare a precizărilor făcute şi ordinelor date, de a nu se trage în populaţie, aceştia, de la început, au fraternizat cu manifestanţii. Mr. Roşca a declarat că, fiind pe un tanc, a asistat la acţiuni represive din partea Securităţii, prin executarea de trageri asupra populaţiei, de sub paltoane, iar un transportor blindat cu iniţiala «M», al Securităţii, împingea manifestanţii, pe care îi trântea la pământ şi chiar îi călca", precizează Hortopan într-o declaraţie dată în anul 1990 în faţa anchetatorilor. Maiorul Roşca Valentin, comandantul batalionului de tancuri din cadrul Regimentului 1 al Diviziei 1 Mecanizate, a declarat procurorilor că în 21 decembrie, seara, generalul Milea l-a întrebat dacă poate să spargă baricada.

"I-am răspuns că pot să sparg baricada şi, la propunerea mea, a fost de acord să dăm jos desantul de pe tancuri şi, de asemenea, muniţia care se afla pusă în cutii pe turelă s-o introduc în tanc ca să nu apară accidente."

DINCĂ, POSTELNICU ŞI PETRESCU: "SĂ SE TRAGĂ!"
Mărturiile mai multor persoane (în general, cadre ale MApN) indică faptul că Milea a ordonat oamenilor din subordine să nu tragă în demonstranţi şi nici să fie călcaţi de TAB-uri sau alte autovehicule. Totodată, mărturiile acestora indică faptul că Tudor Postelnicu, Ion Dincă şi Barbu Petrescu (primarul Capitalei din acea perioadă) deciseseră să se tragă asupra manifestanţilor, hotărârea lor nefiind însă respectată de gen. Milea, care s-a opus vehement acestui lucru.

Astfel, Florian Ioan Mareş, ofiţer în cadrul UM 01315 Bucureşti, afirmă că în ziua de 21 decembrie 1989, "pe la ora 22:00 a apărut şi generalul Milea, care trecea pe la oameni şi le cerea în mod expres să execute foc numai în sus. Între timp au venit în zonă Postelnicu, Dincă şi Petrescu. Un transportor a încercat să forţeze baricada, dar nu a reuşit şi a luat foc de la o maşină aprinsă (...) Văzând incidentul cu transportorul, Dincă, Postelnicu şi Petrescu au avut o discuţie pe care am auzit-o şi au hotărât să ceară generalului Milea să deschidă focul asupra manifestanţilor, considerând că nu există altă soluţie pentru a rezolva problema.

Mai mult, Dincă a spus că dacă manifestanţii se vor retrage spre Bulevardul Victoria Socialismului să se tragă în ei fără discuţie. L-au chemat pe gen. Milea şi i-au comunicat cele hotărâte, dar acesta a refuzat categoric să deschidă foc asupra poporului".

ELEVII DE LA ŞCOALA BĂNEASA
Căpitanul Paul Dinescu de la UM 01210 Bucuresti: "(...) Am discutat mult timp cu elevii de la Şcoala Băneasa şi am reuşit să aflu de la ei că au participat la arestarea şi maltratarea manifestanţilor, iar unul dintre ei, care era fruntaş, deci era anul I de studiu, şi care mi-a spus ulterior că taică-său este muncitor la Câmpina, mi-a relatat că, fiind în colţul Str. Oneşti cu Magheru, a pus puşca-mitralieră pe crăcane jos şi a tras în mulţime.

De altfel, din discuţiile cu el am înţeles că acelaşi lucru au făcut şi alţi elevi. Discutând cu un elev plutonier, l-am întrebat dacă n-ar fi mai normal să treacă ei în faţa dispozitivului, iar acesta mi-a spus că va raporta comandantului de batalion. A venit comandantul de batalion, despre care am aflat ulterior că îl cheamă Curtaşu, şi mi-a spus să nu mă amestec eu, că ei au propriile lor ordine de îndeplinit".

Locotenent Marin Mircioagă de la UM 01210 spune că "în zona baricadei am observat că se afla generalul Milea şi era şi generalul Hortopan. Milea a venit chiar lângă tancul nostru, ne-a ordonat să dăm jos de pe tanc desantul şi să introducem cutiile cu muniţie în interior, iar apoi ne-a precizat că trebuie să trecem peste baricadă şi să împrăştiem mulţimea, dar fără să tragem vreun foc de armă şi, mai mult, a precizat că, dacă oamenii nu pleacă la apariţia noastră, să ne oprim pentru a nu călca pe cineva".

Locotenent major UM 01210 Costel Lazăr: "se înserase bine, probabil în jurul orei 21:00, când am văzut eu că se trăgeau salve de avertisment în zona Inter. Pe la ora 23:00 a început să se tragă în oameni, şi fac această afirmaţie întrucât am văzut personal trasoare care mergeau razant pe stradă dinspre Inter spre Universitate".

Florin Mareş, ofiţer la UM 01315, spune că în faţă la Inter erau Dincă, Postelnicu şi Petrescu, care au căzut de acord să se tragă în demonstranţi, dar generalul Milea a refuzat categoric.

LUNETIŞTII
Ofiţer Victor Dafinescu, în cadrul UM 01210, locţiitor al comandantului companiei de stat major la Regimentul 1 Mecanizat, spune: "din discuţiile purtate cu securiştii din Consiliul de Stat am aflat încă din ziua de 21 decembrie că o parte dintre aceştia erau dispuşi pe clădiri, având asupra lor puşti cu lunetă şi muniţie".

Lt.col Nicolae Uşeanu, de la UM 01315, spune că "în seara de 21 decembrie, la baricada din Hotelul Intercontinental, de la etajele superioare se trăgea, motiv pentru care parte din forţele din dispozitiv au executat foc asupra celor ce trăgeau din Inter".

General maior Ioan Suceava spune că, din cadrul ofiţerilor Brigăzii de Poliţie Transporturi, nici unul nu a folosit armamentul din dotare, nici pe 21 decembrie, nici pe 22 decembrie, şi nu s-a dedat la acte de violenţă.

Ionel Marin, comandant al Regimentului 2 Mecanizat, declară că în 21 decembrie 1989, ora 13:45, a primit ordin de la comandantul diviziei să se deplaseze cu o coloană de TAB-uri în zona centrală, urmând ca misiunea să o primească de la ministrul Vasile Milea. "Generalul Milea mi-a ordonat să dispun tehnica şi militarii de care dispuneam în două dispozitive înapoia cordoanelor de scutieri şi miliţieni, unul orientat către Piaţa Romană, şi celălalt, în zona Sălii Dalles, orientat către Piaţa Universităţii.




La Sala Dalles aveam în faţă TAB, scutieri, miliţieni şi trupe de Securitate. După precizarea dispozitivului, generalul Milea mi-a ordonat să nu se execute foc asupra demonstranţilor, iar în cea mai grea situaţie, numai foc de avertisment, executat în sus. (...) În dimineaţa zilei de 22, în jurul orei 9:00-9:30, văzând coloanele organizate de demonstranţi m-am deplasat la fostul sediu al CC pentru a-i raporta generalului Milea situaţia, la intrarea «B», aflând de la lt. col. Dumitru că acesta s-a împuşcat.

M-am reîntors în zona Scala şi am ordonat mr. Starcoci Victor să ordone şi să verifice descărcarea întregului armament, după care am raportat despre sinuciderea generalului Milea comandantului Armatei 1, generalul Voinea şi comandantului Diviziei 1 Mecanizate, colonelul Carp."

APROVIZIONAREA UM 01642
Conform actului de primire seria S nr. 279834, UM 01642 Bucureşti a primit la 17 decembrie de la UM 01305 Bucureşti: 500 de bucăţi GISP cu petarde model 71, 358 de bucăţi GISP model 71, 358 de petarde unice şi şase lăzi ambalaj GISP. Acestea au fost suplimentate tot de la UM 01305 Bucureşti la 20 decembrie cu 50 de bucăţi de GISP conform actului de primire seria S nr. 279837.

Regimentul 2 Mecanizat Bucureşti
Şase TAB-uri la Intercontinental:
221 plt. adj. Rădulescu
225 serg. Florea Jean (în rezervă)
262 serg. maj. Goran
239 serg. Neacşu Constantin (în rezervă)
240 căpitan Oproiu Constantin
251 plutonier Ciolpan
Patru TAB-uri la Scala:
256 soldat Vlad Petrică (în rezervă)
268 fruntaş Melu Filip
213 sergent Anghel Ilie
233 sergent major Ghiţă Cornel
Un TAB la Cina:
202 sergent major Grămadă (Robu), Vieru, Diaconu
Alte cadre: sergent major Năstase, mr. Marin, căpitan Voinea, căpitan Horumba Liviu, căpitan Sandu Ion (01726), lt. Bălănică Laurenţiu, lt. Roşia Adrian (Brigada Braşov), lt.maj. Moise, mr. Voicu

Divizia 1 Mecanizată - comandant Gheorghe Carp
Extras din jurnalul acţiunilor de luptă
B.Tc. (Batalionul de tancuri)
Ordinea de bătaie a Corpului 1 tancuri care a acţionat a fost următoarea:
Tancul CDT.B.Tc.
1. Mr. Roşca Valentin
2. Plt.maj. Mihalcea Victor
3. Frt. Bică Adrian
4. Serg. Ionescu Florin
Tancul CDT.Cp1 Tc.
1. Lt. Mircioagă Marin
2. Plt. maj. Neagu Victor
3. Serg. Alexa Felix
4. Frt. Ibrian Costel
Plutonul 1 Tancuri
Echipaj 1
1. Lt. Mirea Marian
2. Plt. Dobre Gheorghe
3. Frt. Socol Marian
Echipaj 2
1. Frt. Enache Ion
2. Sg. maj. Rusea Alexandru
3. Serg. Ţugui Nicolae
Echipaj 3
1. Frt. Nedelcu Dănuţ
2. Serg. maj. Dumitrescu
Cristian
3. Frt. Nedelcu V.
Plutonul 2 Tancuri
Echipaj 1
1. Plt. Beţivu Petrică
2. Serg. Rusu Dănuţ
3. Frt. Marin Ionel
4. Sold. Dumitru Marin
Echipaj 2
1. Frt. Pugna Augustin
2. Serg. maj. Iordache
3. Serg. Dragomir Nicolae
Echipaj 3
1. Frt. Prunache
2. Serg. maj. Boboc Marcel
3. Serg. maj. Nae Marian

În acelaşi jurnal al acţiunilor de luptă se mai menţionează: "Ajuns în zona Sălii Dalles (n.r. - în actele aflate la dosar nu este menţionată persoana care a întocmit jurnalul) m-am prezentat ministrului Apărării Naţionale, care era însoţit de generalul Hortopan, col. Oană Marin, care mi-a ordonat să trec cu tancurile prin baricada ridicată de demonstranţi din diferite automobile, alte obiecte care toate ardeau. I-am raportat ministrului dacă pot da jos desantul de pe tancuri, lucru care mi-a fost aprobat. (...)

În acest timp, gen. Hortopan s-a deplasat la tancul plt. maj. Neagu Victor făcându-i semn să se deplaseze peste baricadă. (...) În timp ce încercam să iau legătura radio cu tancurile am văzut patru civili lângă Sala Dalles cum executau foc cu arme automate, de sub pardesiile cu care erau îmbrăcaţi".

"La 21 decembrie 1989, Batalionul tancuri a acţionat cu opt tancuri la Piaţa Universităţii până la data de 22 decembrie înapoindu-se în unitate şase tancuri."