x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Campaniile Jurnalul Descoperirea Romaniei '06 Statiunea care bea petrol si apa sarata

Statiunea care bea petrol si apa sarata

de Dorian Cobuz    |    Dana Cobuz    |    23 Iun 2006   •   00:00
Statiunea care bea petrol si apa sarata

Dezinteresul autoritatilor a cam se-cat Sarata Monteoru, singura stati-une balneoclimaterica din judetul Buzau. Statiunea, sedata de aerul tare, pentru care este celebra, nu are deocamdata apa potabila. Sursele de apa sunt atinse de petrol, sare, brom sau iod.

  • Jurnal de Caravana - Caini pentru acasa
  • Vulcani noroiosi - Bolboroseli turistice
  • Spitalul boierului preaomenos Pacleanu
  • Tuciurile tuciurii made in Policiori Sarata Monteoru, singura statiune balneoclimaterica din Buzau, s-a uscat ani la rand din lipsa de interes a autoritatilor, dar circulatia banilor in natura a declansat o noua tinerete pentru visul lui Grigore Monteoru. Pana se gaseste cineva care sa le dea micilor investitori o mana de ajutor, statiunea pare sedata de aerul tare pentru care este celebra.

    Sarata Monteoru a aparut din petrol, traindu-si acum cea de-a treia varsta. Din exploatarea titeiului din aceste dealuri, intreprinzatorul grec Grigore Monteoru s-a imbogatit, iar medicul sau personal l-a sfatuit sa se trateze cu apa sarata pe care satenii din jurul Dealului Istritei o foloseau pentru tamaduirea betesugurilor, dupa cum invatasera de la parintii lor. Monteoru a comandat analize ale apei sarate si, cand aflat de bogatia pe care o stapanea, a demarat lucrarile pentru construirea aici a unei baze de tratament. Statiunea a fost inaugurata la 1 iulie 1895.

    Bijuteria Buzaului, Sarata, a fost imbogatita sub mana arhitectului german Eduard Honzik, adaugandu-i-se apoi un al doilea hotel, un strand, un cazinou, un helesteu cu barcute... Pe mosia lui Monteoru s-a nascut astfel un adevarat paradis pentru acea epoca. Urmasii lui Monteoru au concesionat statiunea catre afaceristi, care nu au fost capabili sa ingrijeasca macar de ce li s-a dat pe mana. Cutremurul care a lovit tara in 1940, razboiul si furia proletara impotriva mosierilor au dus la distrugerea statiunii pe care o imaginase filantropul afacerist. A doua tinerete Sarata o va cunoaste in anii ’70, cand aici se infiinteaza doua hoteluri cu baze de tratament. Statiunea, desi mica si dezvoltata in conditiile epocii, a redevenit locul preferat pentru foarte multi romani.

    O NOUA TINERETE. Trei hoteluri si o vila din patrimoniul de stat al statiunii au devenit acum niste ruine, suferind de pe urma salbaticei tranzitii romanesti. Doar cele doua hoteluri cu baza de tratament au supravietuit, Monteoru si Ceres, iar in ultimii ani, turistii sunt indemnati sa traga la cate una dintre pensiunile aparute - 14 in total.

    "Eu dintotdeauna am crezut in sansele Saratei...", marturiseste Poliana Partal, fosta angajata a BTT-ului, care si-a cumparat impreuna cu familia, in 1994, o casa de vacanta aici. Sotii Partal au inteles, ca si Monteoru, care este bogatia pe care stau si au decis sa-si transforme, incepand cu anul 2000, casuta intr-o pensiune moderna si cocheta, "Casa cu tei". Ba au facut un credit, ba un proiect de finantare catre Ministerul Turismului si astazi au extins imobilul pana la 40 de locuri de cazare. "Acum am primit o finantare de 25.000 de euro, din care dotam o sala de conferinte si una de fitness cu echipamente performante, dar si bucataria la nivel european", ne explica Poliana Partal. "Vrem sa putem oferi aici servicii complexe de tip «wellness», care s-au adoptat in ultimii ani in lume: masaje ayurveda, bai cu plante sau in ape cu argila...", ne explica gazda noastra. Pensiunea se remarca prin linia generala simpla si rustica ce se imbina totusi cu nevoile clientului din zilele noastre. Alte cateva familii au luat exemplul sotilor Partal, dar acum oamenii se intreaba cine si cum ii va ajuta sa-si poata dezvolta afacerea dincolo de propriile lor porti, la nivelul statiunii.

    CURA. Suferinzii isi pun ultima speranta in apele miraculoase

    Hotelul Ceres apartine astazi societatii care administra inainte spatiile Uniunii Nationale a CAP-istilor, iar in 2000, cand Sorin Condrache a fost numit director, aici apa pentru consum casnic era adusa cu cisternele. Hotelul, caruia astazi se adauga si alti consumatori, obtine apa de la fosta schela de petrol Berca, ce si-a redus activitatea si ca urmare poate vinde excedentul. Hotelul a intrat in renovare si el in ultimii ani, iar Condrache spune ca in acest an se va reusi chiar si zugravirea peretilor exteriori, de acum imbatraniti. In schimb, ne arata echipamentele noi de tratament achizitionate si spatiile proaspat reamenajate.

    SC TRBCM este o societate de stat, in subordinea Ministerului Muncii si Protectiei Sociale, dar directorul are aceleasi probleme ca si afaceristii privati: lipsa unei administratii a statiunii, lipsa apei de larg consum, gospodarirea spatiilor cu care dau ochii oamenii veniti aici pentru calitatea apelor sarate, a namolului sau chiar a aerului ionizat, cu caracteristici sedative, recomandat la stres si la oboseala. Dar cei care vor sa faca o afacere din turism la Sarata Monteoru nu pot sa nu observe lipsa oricarei solutii pentru timpul liber al clientilor lor sau a unor facilitati minime aduse de civilizatie, cum ar fi o farmacie.

    FARA APA
    In Sarata Monteoru, locuitorii stau cu bogatia in curte, dar nu au apa buna de baut. De cele mai multe ori, forand pentru a capta o sursa de apa, oamenii dau peste petrol sau izvoare de apa sarata sau bogata in brom, iod si sulf. Peste 100 de afectiuni interne si externe pot fi ameliorate sau vindecate prin tratamentul cu aceste ape si namolul din zona, dar setea nu ti-o potolesti decat cu apa imbuteliata, din comert. In urma cu zeci de ani, apa era adusa din deal, printr-un sistem de captare si cadere naturala. Acesta s-a deteriorat si nu a mai fost reconditionat, Monteoru fiind una dintre putinele localitati buzoiene fara apa curenta.

    MOSTENIREA GRECULUI
    REPROFILARE. Vila familiei Monteoru a ajuns tabara scolara
    Daca n-ar fi existat Grigore Stavri, poate ca astazi nu s-ar fi vorbit despre Sarata decat ca despre un catun. Afaceristul de origine greaca, cel care si-a luat ulterior numele de Grigore Constantinescu Monteoru, a mizat insa pe intuitia lui si a transformat aceste locuri, pornind de la o mica exploatare de petrol, intr-o statiune balneoclimaterica foarte cautata in epoca sa. La 1870 construieste gara careia ii da numele Monteoru. Un an mai tarziu ridica prima fabrica de ulei mineral din Romania. Filantropul cu interese economice in zona devine in 1880 proprietarul exclusiv al exploatarilor de petrol de aici, pe care le vinde in anii urmatori consortiului Offenheim Singer Co. Descoperise o alta bogatie locala: izvoarele balneoclimaterice. La 1 iulie 1895 inaugureaza statiunea Sarata Monteoru, un Karlovy Vary buzoian. La mai bine de 100 de ani de la deschiderea oficiala a statiunii se mai vad inca urmele afacerii cu ape sarate, sulfuroase si namol: cazinoul, ajuns hotel in paragina, vila Monteoru, situata intr-un parc dendrologic, care serveste acum ca tabara pentru elevi, Capela, napadita de buruieni, bazinele descoperite, nefunctionale. Majoritatea captarilor de apa a fost distrusa de timp si neglijenta noilor exploatatori.

    1895

    Antreprenorul grec Grigore Monteoru s-a imbogatit din exploatarea titeiului din Dealul Istritei. Medicul sau personal l-a sfatuit sa se trateze cu apa sarata folosita de bastinasi pentru tamaduirea betesugurilor. Statiunea a fost inaugurata la 1 iulie 1895. Arhitectura Saratei poarta semnatura germanului Eduard Honzik.

    LA MINA DE PETROL, CU APROBARE
    Printre obiectivele turistice din zona Sarata Monteoru se numara si faimoasa "mina de petrol", unica in Europa si a doua in lume, unde extractia titeiului se facea prin galerii si puturi adanci de 240-320 m. Situata pe un deal, pe care ajungi urcand Drumul Schelei, mina apartine astazi unui concern petrolier recent privatizat. Desi obiectivul apare pe hartile turistice ca fiind deschis vizitatorilor, in mina nu se poate intra decat cu multe aprobari. Nu am aflat asta decat dupa ce am ajuns la fata locului. Pe drumul prin padurea imbibata cu miros de titei nu te opreste nici un paznic, desi treci pe langa sonde, rezervoare si conducte la tot pasul. Nimeni sa te indrume daca nu-ti iei o calauza din statiune.

    Pasiunea pentru istorie

    Pe Doamna "Stie-Tot despre Sarata-Monteoru" o cheama Marcela Marin. Nu este de-a locului decat de vreo 23 de ani, de cand s-a mutat in mica localitate din apropierea Buzaului, fiindca sotul sau, Iuliu Marin, fusese detasat aici cu munca. Fiind curioasa din fire, a cautat sa afle tot despre istoria locului. A ajuns sa adune tot felul de legende, fotografii si documente despre Sarata Monteoru, pe care le-a folosit in albumul monografic dedicat localitatii. Desi nimeni nu o intrece in ceea ce priveste informatiile pe care le poate oferi despre statiune, indiferent daca acestea sunt legate de istorie, izvoare, boli care pot fi tratate aici sau mici cancanuri, Marcela Marin se zbate in continuare sa afle cat mai multe si sa faca ceva pentru asezarea care i-a devenit casa, fiindca "e pacat sa nu se stie despre aceste locuri si sa nu i se exploateze bogatiile naturale".

    De ceva vreme are un aliat de nadejde in persoana profesorului de geografie Mihai Mancu. Impreuna cu acesta vrea sa propuna protejarea unei arii din zona Sarata Monteoru unde cresc cateva specii rare - crinul de padure, bujorul de padure si laleaua pestrita. Deocamdata le cauta printre copacii de pe dealurile din jur, le numara si le fotografiaza. Misiunea lor se va incheia abia atunci cand vor reusi sa obtina protejarea acestora prin lege.

    Marcela Marin si sotul sau, fost sef al minei de petrol din Sarata, actualmente pensionar, isi vad de viata si de oaspetii care le trec pragul micutei pensiuni pe care au deschis-o la capatul soselei care strabate asezarea. Nemultumirile lor de intreprinzatori particulari sunt multe, dar cele mai dureroase se leaga de lipsa alimentarii cu apa si a canalizarii, dar si de faptul ca autoritatile locale se intereseaza prea putin de soarta statiunii. "Nu stiu de ce, Monteoru a devenit din «perla Buzaului» «rasul Buzaului». Dupa Revolutie s-a stricat si ce nu era stricat inainte. Abia de vreun an a inceput sa se mai miste cate ceva", remarca Iuliu Marin.

    UNDE SE AFLA ECHIPA JURNALULUI
  • Aflata la circa 20 km de Buzau, pe raza comunei Merei, Sarata Monteoru este renumita pentru izvoarele sale cu apa sarata si pentru tratamentul bolilor reumatismale;
  • Mina de petrol de la Sarata Monteoru, unica in Europa si singura de acest fel in exploatare din lume, este situata la 2 km de centrul statiunii;
  • In vila familiei Monteoru functioneaza tabara de scolari; tabara este aszata in mijlocul unui parc dendrologic, cu fantani arteziene, foisor si arbori de importanta stiintifica.
  • Cutremurul din 1940, razboiul si furia proletara impotriva mosierilor au distrus statiunea ridicata prin generozitatea industriasului si a urmasilor sai.
  • ×