x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Cum să-ţi faci casă în România

0
Autor: Adrian Vasilescu 16 Aug 2010 - 00:00
Cum să-ţi faci casă în România Dragoş Stoica/Jurnalul Naţional


Populaţia împarte cu băncile povara cheltuielilor curente şi de perspectivă.



Astăzi sunt prea puţine soluţii pentru cumpărări ori  construiri  de  case în România sau oriunde în lume. Şi nici nu vor fi mai multe fără politici cu bătaie lungă şi fără analize care să lege între ele trei etape succesive: ce a fost înainte de criza actuală; ce este acum; ce va fi după. În condiţiile în care piaţa imobiliară e inertă, chiar moartă, spun numeroşi analişti care văd că băncile îşi valorifică tot mai greu garanţiile imobiliare, numai o analiză fără complexe şi fără pre­ju­de­căţi ne va ajuta să depăşim limitele im­puse de criză. Ce va urma... este încă în ceaţă. Iar în ceea ce a fost se află cheia tuturor problemelor, celor prezente şi celor viitoare, căci mai toate soluţiile sunt deja acumulate de istorie, dar numai investigarea amă­nunţită şi profesională a experienţelor istorice ne poate ajuta să identificăm balastul, cu tot şirul de re­zolvări contaminate de "exuberan­ţe iraţionale", pentru a scăpa de el şi pentru a valorifica numai soluţiile care s-au dovedit valide.

Aşadar, ce a fost? Voi pleca în cău­ta­rea răspunsului de la un adevăr aparent banal şi îndeobşte cunoscut. Acela că, în lumea în care trăim, cumpărarea ori construirea unei case este o problemă pe care numai fami­lii­le bogate o pot rezolva folosind în ex­clusivitate fonduri proprii, din ve­ni­turi curente şi din economisire. Acest tablou al realităţii cotidiene, pe care criza l-a accentuat, are în Ro­mânia înfăţişări mai dramatice decât în multe alte ţări de pe planetă. De aici întrebarea firească: la noi, dar şi în lumea largă, familiile din afara zo­nei bogăţiei, care alcătuiesc grosul popu­la­ţiei planetei, cum se descurcă?

Dacă ar miza numai şi numai pe fondurile proprii, adică pe veniturile curente plus banii economisiţi, în nici un caz nu s-ar putea descurca. Şi niciodată, în vremurile moderne, nu s-ar fi putut descurca. Iar zona să­ră­ciei ar fi cuprins întinderi catastrofale dacă acestei probleme vitale nu i s-ar fi găsit soluţii.

Omenirea a fost sal­vată însă de o instituţie în egală mă­sură venerată şi hulită: creditarea. Istoria a scos-o în faţă de vreme în­de­lungată, evoluţia ei trecând prin stări alternative de încetinire şi înviorare, având cu deosebire o funcţie economică, dar rolul de stimulator al îmbunătăţirii condiţiei umane i l-a pus în valoare capitalismul modern cu vreo 200 de ani în urmă. De atunci, an de an, deceniu de deceniu, acest rol a luat amploare, s-a diversificat cucerind vaste teritorii în consumul curent, apoi în cel al bunurilor de folosinţă îndelungată şi, în vremurile ceva mai apropiate de zilele noastre, ex­tin­zân­du-se în comerţul cu automobile şi pe pieţele imobili­are. Sub o deviză de-a dreptul fascinantă şi se­du­că­toa­re: "Împrumută-te de la viitor şi cumpără-ţi în prezent casă, automobil şi alte lucruri de care ai nevoie!". Cu alte cuvinte, asigură-ţi bunăstarea pe datorie.

Cum se petrec lucrurile în rea­litate? În ţările dezvoltate cu deosebire, fenomenul extinzându-se treptat şi în cele în dezvoltare, instituţiile financiare au deschis larg uşile cre­ditării populaţiei. S-a trecut practic la democratizarea creditelor. După ce, mai întâi, lumea cunoscuse un pro­ces benefic de democratizare a in­ves­ti­ţi­i­lor financiare. A devenit astfel posibil pasul cel mai spectaculos în ma­te­rie: împărţirea poverii. Fami­lia, din ve­niturile proprii, îşi plăteşte con­su­mul de zi cu zi şi îşi achită facturile cu­rente. Totodată eco­no­mi­seş­te o parte din ceea ce câştigă. Iar pentru plata facturilor grele, de la casă la automobil şi alte bunuri de folosinţă îndelungată, se împrumută. De la bănci, fireşte.

Tabloul  împărţirii poverii, descris mai înainte, a luat amploare de îndată ce rănile produse de cel de-al doilea război mondial au început să se vindece. Apoi, vreme de un sfert de veac, până prin anii 2007-2008, a devenit dominant în America, în Europa, în Asia şi în alte părţi ale lumii. El nu mai este însă actual acum. A venit criza şi l-a spulberat. Actuala criză globală, despre care nu ştim cât va dura, dar ştim că va schimba lumea şi ne va obliga să alegem un alt stil de viaţă, va impune fără îndoială şi o altă paradigmă a împărţirii poverii între bănci şi populaţie în privinţa finanţării cheltuielilor, a celor mici, dar şi a celor mari. Băncile vor cre­dita cu mai multă rigoare, în timp ce po­pulaţia va trebui să pună semnul egal între pofta de consum şi pofta de muncă performantă. Iar la obsedanta întrebare "Când va fi reluată cre­ditarea?", răspunsul cel mai corect este că niciodată. Ştiu că nu acesta este răspunsul aşteptat. Iar tinerii care vor o casă ca să-şi facă o familie pot să-l considere chiar nedrept. Dar cu certitudine că niciodată, de aici înainte, pieţele financiare nu vor mai fi lăsate să se întoarcă la ex­tra­va­gan­ţele care au contribuit la împingerea pla­netei într-o criză care produce atâ­ta durere şi atâtea suferinţe. Aşa că nu mai poate fi vorba "de reluări" în materie de creditare. Politicile de acordare a creditelor, mai ales a celor cu ipoteci imobiliare, vor cunoaşte transformări radicale.

Cea de-a doua precizare este legată de conţinutul tabloului care ar putea să poarte titlul: "Bunăstare pe datorie". Şi, cum am subliniat apăsat că acest tablou este opera ca­pi­talismului modern, mi s-ar putea re­proşa că n-am reuşit să văd decât lu­minile. Faţa umană a capitalismului. Fără să fi avut ochi pentru a-i privi şi cealaltă faţă, profund inumană. Ceea ce nu este adevărat. Ca jurna­list, am umblat mult prin această lume re­ală, diferită de cea pe care o visăm, şi am văzut pretutindeni, chiar şi în ţări socotite bogate, nenumărate co­cioabe, nenumăraţi oameni care tră­iesc în mizerie, nenumărate familii care - chiar şi înainte de criză, în anii de vârf ai creşterii economice globale - nu aveau nici o şansă, oricât de mi­că, să primească de la vreo bancă nu un credit pentru vreo casă nouă, dar nici măcar un credit de consum cu care să-şi îmbunătăţească traiul de zi cu zi. Semnificativ în acest sens este faptul că inclusiv în bogata Ame­ri­că, în anii de dinainte de criză, când creditarea populaţiei ca să-şi cum­pere ori să-şi construiască locuinţe devenise o politică naţională, băncile împărţiseră solicitanţii de credite în patru categorii distincte. Cea dintâi era "Aur" - creditează-i cu ochii închişi; cea de-a doua era "Prima   clasă" - merită să le acorzi încredere; cea de-a treia "Sub prima clasă" sau "subprime", cum este cunoscută astăzi în toată lumea - cu indicativul "Riscă să le dai credite, poate vei câştiga!"; şi, în sfârşit, cea de-a patra categorie - "Fereşte-te de ei cât poţi!". Dar tema acestui serial nu este împărţirea lumii - şi nici măcar împărţirea României - în zone luminoase şi zone întunecoase. O analiză a sărăciei, pe care criza a extins-o, la noi şi în toată  lumea, nu ne-ar fi de nici un ajutor. Pentru că e un fapt cert: nicăieri în zonele întunecoase nu vin băncile să deschidă umbrele şi să-i apere pe săraci de vremea rea. N-au venit înainte de criză şi nu vor veni nici după ce criza va fi plecat definitiv din viaţa noastră.

Altceva vreau să subliniez. Şi anume că, înainte de criză, la interfe­renţa zonelor luminoase, tot mai întinse, cu zonele întunecate devenise tot mai mare şansa bunăstării pe datorie. Datorită expansiunii cre­di­tă­rii, tot mai mulţi săraci au fost ab­sorbiţi în clasele de mijloc, şi-au în­cropit mici afaceri cu banii împrumutaţi de la bănci, s-au mutat în case noi, şi-au finanţat un confort minim. Iată marele pod, construit de economia de piaţă, peste care au trecut sute şi sute de milioane de oameni, re­u­şind să-şi schimbe viaţa.

Din nefericire însă, din această lungă perioadă cu cer senin, de un sfert de veac, socie­tatea românească a prins doar cinci ani, între 2004 şi 2008. Cinci ani în care am învăţat câte ceva din lecţia "Bunăstării pe datorie". Acum, cu vădită timiditate, şi băncile şi populaţia încearcă să ajungă la un nou tip de legături. O nouă înţelegere. Lecţie grea şi pro­babil  greu de învăţat.
Citeşte mai multe despre:   economic

 

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 





Mai multe titluri din categorie

ANAF organizează sesiuni de asistență pentru contribuabili

ANAF organizează sesiuni de asistență pentru contribuabili
Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF) va organiza, în perioada decembrie 2019 - ianuarie 2020, mai multe sesiuni de asistenţă pentru contribuabili şi reprezentanţii acestora, în cadrul cărora vor...

Cât plătesc românii pe biletele de avion în perioada sărbătorilor de iarnă

Cât plătesc românii pe biletele de avion în perioada sărbătorilor de iarnă
Preţul mediu plătit de către români pe un bilet de avion, în perioada sărbătorilor de iarnă, este de 151 de euro, iar zborurile cu plecare în decembrie 2019 vor înregistra, până la finalul anului, creşteri...

Marius Budăi: A costat un miliard de euro intervenţia BNR pentru a ţine cursul valutar sub 5 lei

Marius Budăi: A costat un miliard de euro intervenţia BNR pentru a ţine cursul valutar sub 5 lei
Intervenţia Băncii Naţionale a României pentru susţinerea cursului leu în raport cu moneda unică europeană a costat România peste un miliard de euro, a declarat vineri, într-o conferinţă de presă la...

Curtea de Conturi a României a semnat un acord de consultanţă cu Banca Mondială

Curtea de Conturi a României a semnat un acord de consultanţă cu Banca Mondială
Curtea de Conturi a României  şi Banca Mondială au semnat în această săptămână un Acord de Servicii de Consultanţă Rambursabile pentru o durată de 34 de luni, potrivit unui comunicat al Curţii de...

Aeroportul Henri Coandă urcă în topul celor mai aglomerate aeroporturi din UE

Aeroportul Henri Coandă urcă în topul celor mai aglomerate aeroporturi din UE
Un număr de 13,819 milioane de pasageri au tranzitat, în 2018, Aeroportul Henri Coandă din Bucureşti, în creştere cu 7,9% comparativ cu 2017, ceea ce îl plasează pe locul 34 în clasamentul celor mai aglomerate...

Chiriţoiu: Consiliul Concurenţei va monitoriza preţul carburanţilor după eliminarea supraaccizei

Chiriţoiu: Consiliul Concurenţei va monitoriza preţul carburanţilor după eliminarea supraaccizei
Consiliul Concurenţei va monitoriza piaţa carburanţilor, astfel încât eliminarea supraaccizei să ducă la o scădere corespunzătoare a preţurilor în benzinării, a declarat, pentru AGERPRES, Bogdan Chiriţoiu,...

Data până la care pot fi depuse cererile pentru ajutorul de stat de către crescătorii de animale

Data până la care pot fi depuse cererile pentru ajutorul de stat de către crescătorii de animale
Fermierii români pot depune până la data de 16 decembrie 2019, inclusiv, cererile iniţiale anuale de solicitare a ajutorului de stat în sectorul creşterii animalelor pentru anul 2020, a anunţat Agenţia de...

România are una dintre cele mai mici și îmbătrânite flote aeriene din UE

România are una dintre cele mai mici și îmbătrânite flote aeriene din UE
Companiile de transport aerian din Uniunea Europeană aveau în anul 2017 o flotă compusă din 6.711 avioane utilizate pentru transportul de pasageri sau marfă, aproape o cincime din această flotă (1.312 avioane sau...

Fermierii trebuie ajutați să adere la agricultura digitală

Fermierii trebuie ajutați să adere la agricultura digitală
Agricultura devine digitală, totul în jurul nostru este în schimbare şi, din acest motiv, fermierii trebuie să fie ajutaţi să intre în această zonă, a declarat Valerian Iştoc, director de dezvoltare şi...

Majoritatea românilor au acces la internet de acasă

Majoritatea românilor au acces la internet de acasă
Peste trei sferturi dintre gospodăriile din România, respectiv 75,7%, au acces la reţeaua de internet de acasă în 2019, în creştere cu 3,3 puncte procentuale faţă de anul anterior, potrivit Institutului...

Economia creşte în ritmul prognozat de UE

Economia creşte în ritmul prognozat de UE
Economia României a urcat, în primele nouă luni din 2019, cu un ritm similar celui prevăzut în cea mai recentă prognoză a Comisiei Euopene pentru întregul an în curs. Consumul final efectiv total are un aport...

Noile polițe RCA: și lovit, și pus să plătești jumătate din reparații

Noile polițe RCA: și lovit, și pus să plătești jumătate din reparații
Compania de asigurări Euroins continuă să aplice propriile reguli în relaţia cu clienţii săi, deşi acestea încalcă Legea 132/2017 privind asigurarea obligatorie de răspundere civilă auto şi Norma RCA...

Credit Agricole ne părăseşte

Credit Agricole ne părăseşte
Reprezentații băncii Credit Agricole au scos la vânzare sucursala din România, au primit deja patru oferte de cumpărare. Potrivit unor surse din mediul bancar, două bănci grecești (Alpha Bank și Vista...

Care este averea financiară a românilor

Care este averea financiară a românilor
Averea financiară medie a unui român este de 9.965 dolari, semnificativ mai mică decât a cetăţenilor din alte state membre ale Uniunii Europene, potrivit unui infografic Monitorul Social, un proiect al...

Procter&Gamble va deschide o nouă fabrică la Urlați

Procter&Gamble va deschide o nouă fabrică la Urlați
Procter & Gamble va deschide o nouă fabrică la Urlaţi în 2021, în care va produce capsule de detergent lichid pentru Ariel şi Lenor, a anunţat Antoine Brun, vicepreşedintele diviziei pentru Europa...
Serviciul de email marketing furnizat de