x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Eşecul politicilor FMI

0
Autor: Daniela Ivan 07 Mai 2010 - 00:00

Strategiile Fondului Monetar Internaţional au dus la eşecuri vizibile în multe ţări, iar statele care merg bine azi, care realizează creşteri economice, au refuzat acorduri cu FMI.

"Ce au în comun China şi Botswana? Ei bine, nici una nu are un program FMI, ambele s-au dezvoltat pe strategii proprii. Strategia FMI pune accentul pe privatizare, liberalizare şi macrostabilizare, ignorând orice altceva. Pentru China însă, prioritară a fost crearea a câteva milioane de locuri de muncă în fiecare an. Guvernul a ţinut dobânzile foarte jos, pentru ca oamenii să pornească noi afaceri. În ţările în care există programe FMI, dobânzile sunt atât de ridicate, încât nici dacă ar exista acolo condiţiile din SUA, oamenii tot nu ar împrumuta bani să facă afaceri. Şi atunci, cum să se dezvolte aceste ţări?" Citatul aparţine lui Joseph Stiglitz, câştigătorul premiului Nobel pentru Ştiinţe Economice în 2001.

Analiştii economici spun că în 1997, criza financiară asiatică a fost provocată de o deschidere a pieţelor de capital care a dus la un aflux rapid de fonduri străine. Această situaţie a fost susţinută cu vigoare de Departamentul trezoreriei de stat american, împotriva faptului că ţarile interesate dispuneau de dobânzi la împrumuturile interne crescute şi nu aveau nevoie neaparată de marirea împrumuturilor lor externe. Economistul şef al Băncii Mondiale din acea perioadă şi laureat al Premiului Nobel, Joseph Stiglitz a remarcat că : artizanii acestei politici nu au dispus de nici un fel de studiu care să demonstreze că deschiderea pieţei de capital avea să ducă la creştere economică. În cazul Asiei, măsurile au dus la efect contrariu. În perioada anilor 1996 si 1997 s-a realizat o inversare a fluxului finanţelor de circa 11% din PIB-ul Coreei de Sud, Malaieziei, Filipinelor şi Tailandei. Părăsirea acestor ţări de către fondurile financiare a dus la prăbuşirea monedelor locale şi a declanşat o panică financiară, spune Mark Waisbrot codirector al "Center for Economic and Policy Research", Washington, preluat de www.cepr.net .

Washington-ul a intervenit prin mijloace diferite şi a reuşit să transforme criza într-un proces de declin economic regional grav. Mai întâi Trezoreria a convins Japonia să-şi abandoneze propunerea iniţială a realizării unui fond monetar asiatic care ar fi furnizat zonei cel puţin 100 miliarde de dolari pentru a stabiliza monedele înainte ca acestea să înceapă o cădere liberă. Apoi, FMI a impus o politică de austeritate fiscală şi monetară inutilă economiilor în criză. Aceasta s-a realizat prin dobânzi imense: de până la 80% în Indonezia. S-au mai realizat şi alte erori importante care au dus la rezultatul acesta dezastruos. În 1998 economia indoneziană a avut o cădere de 13.7% iar cea a Tailandei de 10 %. Criza asiatica s-a extins mai întâi în Rusia apoi în Brazilia. Aceasta a ilustrat un alt efect pervers al liberalizării temerare a investiîiilor din perioada aceea: o panică se poate propaga la toate ţările care au cea mai mica relaţie comerciala comună. Comportamentul solidar al investitorilor este suficient pentru declanşarea crizei. Încă o dată intervenţia FMI a agravat situaţia. În Rusia şi Brazilia Organizaţia a insistat pentru menţinerea unor rate de schimb supraevaluate, susţinându-le cu ajutorul unor împrumuturi considerabile ( 42 miliarde de dolari pt. Brazilia ) şi de dobânzi crescute ( până la 170% ) în Rusia. În ambele ţări monedele s-au prăbuşit, producţiile s-au redus şi ţările respective sunt considerate drept datornice, fără nici un fel de câştig din punct de vedere economic, ca urmare a tranzacţiilor efectuate. Singurul argument al FMI pentru menţinerea nivelelor de schimb supraevaluate era acela ca o prabuşire a acestuia ar fi dus la hiperinflaţie. Dar nu a avut lor niciun fel de hiperinflaţie iar cele două economii au reacţionat foarte pozitiv la devalorizarea monetară, Rusia a înregistrat cea mai mare creştere din ultimii 20 de ani in 2000 ( 8,3%).

Acest scenariu s-a repetat mai recent în Argentina unde guvernul a evitat sa regleze grelele datorii pe care le-a acumulat menţinând timp de 4 ani de recesiune aceeaşi rată de schimb, triplând dobânzile şi împrumutând de la FMI considerabila suma de 40 miliarde de dolari în decembrie care a trecut. Pentru a înţelege absurditatea acestui gest, imaginaţi-vă că SUA ar împrumuta 70% din bugetul sau federal pentru a evita ca dolarul, supraevaluat, să se prăbuşească, explică Mark Waisbrot.

Economiile de tranziţie sunt un caz particular, dar ele ilustrează pagubele monumentale la care se ajunge atunci când sunt lăsate elitele americane să creeze o nouă societate. Astfel, în numai câtva ani Rusia a pierdut până la jumatate din venitul său naţional după ce a adoptat terapia de şoc recomandată de FMI în 1992. În ciuda faptului că FMI a încercat să dezmintă, Rusia a urmat cu adevarat acest program, incluzând şi politica de liberalizare imediată a preţurilor (care a dus la o inflaţie de 520% în trei luni) si de privatizare rapida a industriei. Guvernul a îndeplinit cea mai mare parte a obiectivelor fiscale şi monetare ale FMI, cel puţin până când economia s-a prăbuşit până la nivelul în care trocul a devenit moneda de schimb preferată a populaţiei. Rezultatul: o nouă ţară subdezvoltată cu un venit pe cap de locuitor mai mic decât al Mexicului; în afară de perioadele de război şi dezastrele naturale, aceasta a fost cea mai gravă prăbuşire economică din toată istoria.


Doar 720 de milioane de dolari în 12 ani
Relaţia sinuoasă a României cu FMI datează din anul 1975, când statul comunist împovărat de datorii a fost nevoit să apeleze la Fond. Din cele 10 acorduri încheiate cu FMI doar două au fost duse la bun sfârşit: unul pe vremea lui Ceauşescu, altul pe vremea Guvernului Năstase. Instituţia cu sediul la Washington a fost înfiinţată tocmai pentru a acorda împrumuturi ţărilor care au dificultăţi de balanţă de plăţi, oferindu-le posibilitatea de a-şi reface stocul de rezerve internaţionale, de stabilizare a cursului valutar, de continuare a plăţii importurilor şi de reinstaurare a condiţiilor de creştere economică. Finanţările se aprobă în drepturi speciale de tragere (DST), o monedă virtuală calculată în funcţie de cotaţiile celor mai puternice valute.

Primul acord, în valoare de 95 de milioane DST, s-a derulat pe o perioadă de nouă luni şi a fost dus cu bine până la capăt de regimul Ceauşescu, care foarte rapid a semnat un al doilea, în valoare de 64,1 milioane. Cum problemele economiei comuniste s-au acutizat, iar în 1981 România a intrat în incapacitate de plată, salvarea a fost un nou acord. Acesta s-a ridicat la 1.102,5 milioane DST, din care nu au fost trase decât 817,5 milioane DST.


Istoria postdecembristă
România a reluat relaţiile cu FMI în anul 1991, când a încheiat cel de-al patrulea acord. Împrumutul a fost de 380,5 milioane, din care nu s-au tras decât 318,1 milioane. Însă în anul următor s-a încheiat un alt acord, în valoare de 314,0 milioane DST, dar nici acesta nu a fost dus la capăt. După numai doi ani, guvernul a apelat la un alt acord, care nici acesta nu a fost finalizat, s-au tras numai 94,3 milioane DST, din 320,5 milioane DST. Şi-n 1997, guvernul a semnat un acord nefinalizat, în valoare de 301,5 milioane DST.

În 1999, autorităţile din România şi-au reînnoit eforturile de a corecta gravele dezechilibre economice şi slăbiciunile structurale persistente. În august 1999, Consiliul Director al FMI a aprobat un acord stand-by în valoare de 400 de milioane DST (aproximativ 535 de milioane de dolari), pentru a sprijini programul de reformă şi stabilizare economică al Guvernului României. Împrumutul a fost pus la dispoziţie în patru tranşe, din care nu au putut fi trase decât două, care au însumat 187 de milioane USD. În octombrie 2001, Guvernul Năstase a încheiat un nou acord, în valoare de circa 420 de milioane de dolari. A fost cel de-al doilea împrumut finalizat. Ultimul acord, al zecelea, aprobat în iulie 2004, a fost un acord Stand-by de tip preventiv, pe 24 de luni, din care autorităţile române nu au intenţionat să facă trageri. Nici acest acord nu a fost finalizat. În total, în ultimii 12 ani, România a luat de la FMI suma de 720,65 milioane de dolari.

Citeşte mai multe despre:   redactie,   FMI

 

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 





Mai multe titluri din categorie

Amenzi de peste 1,6 milioane de euro la Dragonul Roşu

Amenzi de peste 1,6 milioane de euro la Dragonul Roşu
Inspectorii Direcţiei Generale Antifraudă Fiscală (DGAF) au aplicat comercianţilor din complexul Dragonul Roşu sancţiuni în valoare totală de 1,6 milioane de euro, în prima săptămână a operaţiunii...

Ministerul pentru Mediul de Afaceri, informaţii despre regimul tarifar care ar putea intra în vigoare în cazul unui Brexit fără acord

Ministerul pentru Mediul de Afaceri, informaţii despre regimul tarifar care ar putea intra în vigoare în cazul unui Brexit fără acord
Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerţ şi Antreprenoriat (MMACA) a transmis luni o nouă serie de informaţii firmelor din România referitoare la regimul tarifar provizoriu care ar putea intra în vigoare în...

Ministrul Rovana Plumb a semnat la Timișoara, contractul de finanțare pentru cel mai amplu proiect din județul Timiș

Ministrul Rovana Plumb a semnat la Timișoara, contractul de finanțare pentru cel mai amplu proiect din județul Timiș
Galerie Foto Ministrul Fondurilor Europene, Rovana Plumb, a semnat, luni, contractul de finanțare pentru proiectul regional de dezvoltare a infrastructurii de apă și apă uzată din județul Timiș, alături de Ilie Vlaicu,...

Curs valutar: Leul s-a apreciat, luni, în raport cu principalele valute

Curs valutar: Leul s-a apreciat, luni, în raport cu principalele valute
Banca Naţională a României (BNR) a afişat, luni, un curs de 4,7525 lei pentru un euro, în scădere cu 0,44 de bani (-0,09%) faţă de cotaţia de vineri, când moneda unică europeană valora 4,7569...

Deficitul de cont curent a crescut de peste 16 ori, în ianuarie 2019 faţă de ianuarie 2018

Deficitul de cont curent a crescut de peste 16 ori, în ianuarie 2019 faţă de ianuarie 2018
Deficitul de cont curent a crescut de peste 16 ori în luna ianuarie a acestui an, comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut, în condiţiile în care, potrivit datelor Băncii Naţionale a României (BNR), în pr...

România, campioana inflaţiei în UE

România, campioana inflaţiei în UE
România a înregistrat în februarie cea mai mare creștere a prețurilor de consum din Uniunea Europeană, inflaţia urcând la 4%, potrivit datelor comunicate de către biroul european de statistică - Eurostat. În...

Schimbarea legilor, moartea afacerilor

Schimbarea legilor, moartea afacerilor
Legile din sectorul financiar se schimbă foarte des, iar instabilitatea astfel creată loveşte în interesele mediului de afaceri, dar şi ale populaţiei şi statului român, avertizează experţii. Astfel, managerii...

Lecția amară de la Nestle: aici suntem în România, nu în Europa. 50 de salarii compensatorii, în Germania, 13 – la noi

Lecția amară de la Nestle: aici suntem în România, nu în Europa. 50 de salarii compensatorii, în Germania, 13 – la noi
Cei aproape 400 de salariaţi ai Nestle Timişoara vor protesta în faţa fabricii, începând de astăzi, ora 15, nemulţumiţi de faptul că patronatul elveţian refuză să le acorde pachetele sociale compensatorii...

ROBOR la 3 luni creşte uşor, la 3,10% pe an

ROBOR la 3 luni creşte uşor, la 3,10% pe an
Indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care se calculează costul creditelor de consum în lei cu dobânda variabilă, a urcat luni la 3,10% pe an, de la 3,09% pe an vineri, potrivit datelor publicate de Banca...

Bursa deschide în creştere şedinţa de luni

Bursa deschide în creştere şedinţa de luni
Bursa de la Bucureşti a deschis în creştere şedinţa de luni, iar indicele BET, care indică evoluţia celor mai lichide 16 companii, a înregistrat o apreciere de 0,23%, după o oră de la debutul...

S&P: Venitul per capita din România, 50% faţă de cel din Cehia

S&P: Venitul per capita din România, 50% faţă de cel din Cehia
Standard & Poor's (S&P) estimează că economia României va încetini şi mai mult în 2019, la 3,5%, din cauza cererii externe mai reduse şi a investiţiilor private mai slabe. În combinaţie cu...

Jurnalul bursier. Piaţa de capital sau creditul bancar?

Jurnalul bursier. Piaţa de capital sau creditul bancar?
Vom încerca, în Jurnalul de astăzi, să explicăm ce poate să facă o companie atunci când are nevoie de capital pentru dezvoltarea activităţii. Nevoia de capital este de multe ori o necesitate care, dacă nu...

VIDEO. Investiţiile în creanţe, soluţii de business

VIDEO. Investiţiile în creanţe, soluţii de business
De multe ori, datoriile se acumulează în avalanșă, iar sumele restante la plată îi determină pe oameni să apeleze la noi împrumuturi. Astfel, se strică zi de zi situația financiară personală, dar și a...

Capitalizarea bursieră a urcat la 157,990 miliarde de lei în săptămâna 11 - 15 martie

Capitalizarea bursieră a urcat la 157,990 miliarde de lei în săptămâna 11 - 15 martie
Capitalizarea bursieră a urcat la 157,990 miliarde de lei în săptămâna 11 - 15 martie, de la 154,050 miliarde de lei în săptămâna precedentă, însă valoarea totală a tranzacţiilor cu acţiuni a scăzut la 21...

S&P estimează o încetinire a economiei României în 2019

S&P estimează o încetinire a economiei României în 2019
Standard & Poor's (S&P) estimează că economia României va încetini şi mai mult în 2019, la 3,5%, din cauza cererii externe mai reduse şi a investiţiilor private mai slabe. În combinaţie cu sporirea...
Serviciul de email marketing furnizat de