x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Limba română şi… ţiganii

0
Autor: Matei Vişniec 10 Sep 2010 - 00:00
Tare mă tem că vocile din România care tot criticînd Franţa pentru modul în care îi tratează pe Rromii de pe teritoriul ei, uită că români sunt primii care îi stigmatizează, din vremuri imemoriale, pe ţigani. Iar limba română ne oferă, din păcate, nenumărate dovezi în acest sens.

Cine n-a auzit, încă din copilărie, expresii precum: "ai grijă că te fură ţiganii" sau "dacă eşti obraznic te dau la ţigani". Româniul obişnuit moşteneşte asemenea expresii şi le foloseşte, ca să zic aşa, în mod natural. Nici o mamă româncă nu se gîndeşte la faptul că, recurgînd mereu la avertismente de acest gen, pune bazele unei forme de xenofobii trainice. Inainte de a vedea efectiv cum arată un ţigan, copilaşul român ştie că dacă se îndepărtează prea mult de casă sau de curtea unde se joacă, riscă să fie "furat" de ţigani. Ori, ce poate însemna în capul unui copil acest lucru decît răul absolut?

Limba română este, din păcate, plină de asemenea expresii care pun în valoare o anumită respingere, la toate nivelurile, a ţiganului de către român. Cînd două bune gospodine românce bîrfesc, deseori auzim expresia: "ai văzut cum trăieşte cutare, la ei parcă e la ţigani". Sau, mai există variantele "ăştia trăiesc ca ţiganii", sau "se ceartă ca ţiganii"... Verbul "a se ţigăni" este şi el simptomatic pentru o formă aproape inconştientă de rasism. Cum de nu s-a format un verb similar pornind de la substantivul "român", "ungur", "evreu", "rus", "ucrainean", "bulgar", "sîrb"? Dintre toate neamurile şi etniile cu care au intrat românii în contact, ţiganii au fost cei pe care au pus etichetele lingvistice cele mai înjositoare.

Ce se structurează în mintea unui copil cînd aude astfel de sintagme? Evident, se adînceşte distanţa, distanţa dintre el, ca român, şi ţigani.

Emil Cioran, care i-a criticat pe români ca nimeni altul, spune undeva că românii au avut mare noroc de ţigani. Faptul că românii nu sunt chiar ultimii din "clasă" (să înţelegem din Europa) s-ar datora ţiganilor care, spune Cioran au avut generozitatea de a-şi asuma ultimul loc. Dar cîte alte cuvinte nu mai există în limba română care pun în evidenţă (hai să nu ne ascundem după cuvinte), dispreţul românilor faţă de ţigani. Deja că acest cuvînt, ţigan, are o conotaţie pejorativă în cel mai înalt grad. Cînd un român îl tratează pe un alt român de "ţigan", sau cînd îi spune "hai nu te mai ţigăni", înseamnă că între ei lucrurile riscă să ia turnura unui conflict. Pe ţigani, românii îi mai tratează însă în atîtea feluri, ci atîtea epitete (pe care pur şi simplu nu îndrăznesc să le evoc aici) încît efectiv mi se parte o insultă să aud că francezii ar fi, chipurile, nişte xenofobi...

Francezii au o vorbă "balayer avant tout devant sa porte", ceea ce vrea să spună că e mai bine să mături întîi în faţa uşii tale şi să vezi abia apoi cît de murdar e în faţa porţii vecinului.

Articol preluat de pe site-ul Radio France Internationale: www.rfi.ro
Citeşte mai multe despre:   editorial

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 



Serviciul de email marketing furnizat de