x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Comunism - "Adevarul istoric?"

0
Autor: Cristina Diac 30 Aug 2006 - 00:00
Comunism  -  "Adevarul istoric?"


Despre parcursul lui Stefan Foris in 1944-1946, in arhivele romanesti sunt mii de pagini. Din pricina specificului practicilor comuniste si a caracteristicilor documentelor produse de institutiile reprezentative ale regimului, adevarul este insa imposibil de stabilit.

Dificultatile studiului arhivistic


O istorie a comunismului nu poate fi conceputa fara utilizarea presei si documentelor arhivelor speciale ca izvoare ale studiului ei. Pentru dificultatile si limitele metodei studiului arhivelor speciale, reprezentativ este cazul mortii lui Foris.

"TRADATORUL". Cert este ca fatala acuzatie de tradare i-au adus-o lui Foris cei trei membri ai Secretariatului PCdR - Teohari Georgescu, Iosif Chisinevschi si Gavrila Birtas - dupa "caderea" din 1943. Ajunsi in Inchisoarea Caransebes, la cercetarile facute de organizatia de partid a inchisorii (condusa de Gheorghiu-Dej), acestia aduc "argumente" ca tradatorul nu poate fi decat singurul membru al conducerii care scapase nearestat, adica Foris. Parerile lor sunt sustinute de ceilalti ilegalisti din libertate, certati cu Foris. Din Caransebes, legatura cu ei este tinuta de Pantelimon Bodnarenko (viitorul director general al Securitatii Poporului, Gheorghe Pintilie) prin Ana Toma (cu care se va si insura dupa eliberare, unul dintre adevaratii vinovati ai "caderii" din 1943).

Decizia execuTiei. Foris nu fusese colaborator al Sigurantei. Vanatoarea de "colaborationisti" cu invinsii in razboi cuprinsese insa intreaga Europa. Grupari din fosta Rezistenta franceza, bunaoara, isi suprimau, la randule, fara judecata si scrupule, tradatorii.

Cazul Foris se aflase in atentia tuturor persoanelor marcante din partid. Bodnaras il "coborase" din functia de lider al partidului. Impreuna cu Parvulescu si Ranghet ii luasera locul. Agentii sovietici Bodnarenko si Didenko il retineau si "gazduiau".

Nu doar Gheorghiu-Dej, ci si ceilalti membri ai Secretariatului fusesera implicati in decizia executiei sale. Desi avem multe declaratii de la fosta conducere despre aceasta decizie, marturiile se bat cap in cap. Si mai contradictorii sunt declaratiile fostilor sefi si anchetatori ai Securitatii, anchetati in 1968.

Gheorghe Pintilie a fost primul sef al Securitatii

POZITIA LUI TEOHARI GEORGESCU. Fostul ministru de Interne, anchetat in stare de arest, in 1952, sub aceleasi invinuiri de colaborare cu Siguranta in anii razboiului, marturisise ca el avusese, inaintea lui Dej, ideea impuscarii lui Foris. Neavand interesul anchetarii lui Foris, de teama ca acesta sa nu dezvaluie propria sa activitate tradatoare, Georgescu declara ca se adresase, din initiativa sa, lui Dej, Anei Pauker si lui Vasile Luca cu propunerea executiei lui Foris. In 1953, acelasi Teohari Georgescu declara: "In anul 1946 a venit la mine generalul Nicholschi si m-a intrebat «Ce facem cu Foris? Sta de mult». Eu i-am raspuns ca am sa intreb si am sa comunic. Dupa cateva zile m-am dus la secretarul general al partidului si l-am intrebat: «Ce facem cu Foris? Il tinem de mult, il suprimam?». Fata de propunerea mea, secretarul general al partidului mi-a spus ca este de acord sa-l suprimam. Dupa aceasta i-am cautat pe Vasile Luca si pe Ana Pauker. I-am gasit intr-o camera a Anei Pauker de la etajul I. I-am intrebat ce facem cu Foris, in sensul daca sa-l suprimam. Amandoi au fost de acord. Dupa aceasta i-am comunicat lui Pintilie ca sa-l ridice pe Foris, deoarece s-a hotarat suprimarea lui. Foris Stefan a fost dus intr-o casa si suprimat de o echipa condusa de Petre Bulgaru. Dupa aceasta, generalul Pintilie mi-a confirmat ca a fost executat".

POZITIA LUI VASILE LUCA. La intrebarea anchetatorului "Cum s-a hotarat lichidarea lui Foris?", fostul lider raspunde in 1954: "In timpul guvernarii lui Radescu, existand pericolul ocuparii, respectiv atacarii sediului CC, la o sedinta a Secretariatului, careva dintre membrii Secretariatului a ridicat problema arestatilor aflati in sediul CC si indeosebi a lui Stefan Foris, care putea fi scapat in eventualitatea unui atac indreptat contra sediului CC.

Cu aceasta ocazie, Ana Pauker a propus ca ori sa-i dam drumul lui Stefan Foris, ori sa fie lichidat, intrucat tinerea lui in sediul CC prezinta un pericol permanent pentru partid. La aceasta sedinta au fost de fata secretarul general, eu, Ana Pauker si Teohari Georgescu.

In unanimitate s-a hotarat ca Stefan Foris sa fie lichidat, Teohari Georgescu fiind insarcinat cu executarea acestei chestiuni. Nu cunosc nici un amanunt in legatura cu modul in care a fost lichidat Stefan Foris".

"ADEVARUL PARTINIC". Agentii serviciilor speciale par total nemarcati de amintiri personale. Parerile lor se schimba de la o zi la alta, functie de sugestia celui care solicita declaratia. De altfel, in 1968, la prima intalnire cu trimisii partidului, Gheorghe Pintilie s-a eschivat de la a face o declaratie scrisa. Sub pretextul ca ii tremura mainile, fostul agent sovietic a cerut sa scrie cineva ce trebuie sa declare ca el va semna.

Ceea ce au semnat - el si ceilalti - se incadreaza intru totul conduitei sintetizate de fostul general NKVD Pavel Sudoplatov: "Parerea mea despre oameni si faptele lor este intotdeauna in concordanta cu linia partidului".

DIALOG LA DISTANTA
La 30 octombrie 1967, Pintilie a purtat urmatorul dialog cu membrii comisiei de ancheta:
"Tov. Gheorghe Stoica: Cine ti-a dat in primul rand sarcina ca trebuie sa-l lichidezi (pe Foris, n.n.)?
Tov. Pintilie Gh.: Intai Ghita si apoi Teohari. Mai mult am fost speriat, pentru ca nu aveam cum. Dupa un timp m-a intrebat: "Ai terminat?". Am spus ca nu. Dupa doua-trei saptamani cand mi-a spus, m-a intrebat din nou daca am terminat. Nu puteam sa termin, pentru ca se putea face perchezitie de sovietici, de asemenea, la fiecare intersectie se putea face perchezitie. I-am spus lui Ghita si acesta imi spune: "Ma, ce esti asa de prost?". I-am cerut un sfat. El mi-a spus: "Tie sa-ti dau sfat? Dar ce, tu nu ai cap?". Asa am gasit singur solutia si i-am spus lui Ghita ca am terminat si m-a felicitat. Mi-a spus: "Bravo, bine ca ai terminat. Da-l in... masii".

VA PREZENTAM SPRE LECTURA
  • Dan Catanus, Octavian Roske, Colectivizarea agriculturii in Romania. Dimensiunea politica, INST, Bucuresti, 2005
    Volumul pe care-l supunem atentiei dumneavoastra reprezinta o valoroasa colectie de documente emise de conducerea superioara a PMR in problematica colectivizarii agriculturii. Lucrarea de fata este cel de-al doilea volum editat de Institutul National pentru Studiul Totalitarismului, dedicat procesului colectivizarii (inceput in 1949 si incheiat in 1962). Noua colectie de documente cuprinde in paginile sale actele emise in perioada 1953-1956, un rastimp al "incetinirii ritmului colectivizarii" si al unei "usoare relaxari a poverii fiscale care apasa asupra taranilor", dupa cum mentioneaza autorii - Dan Catanus si Octavian Roske - cercetatori in cadrul INST.
  • CITITI MAINE EPISODUL 148
  • Cominternul e mort! Traiasca Cominformul! Dupa desfiintarea Cominternului, Stalin a avut grija ca activitatea Internationalei sa nu dispara. Astfel ca, prima consfatuire postbelica a noua lideri comunisti (Polonia, septembrie 1947) s-a soldat cu infiintarea Cominformului.
  • Arhivele Kremlinului si istoria PCR. Pregatirea aparitiei Cominformului pe scena istoriei s-a facut in cele mai mici detalii. La cea dintai intrunire a Cominformului, Dej a fost ultimul dintre raportori, dar a nemultumit reprezentantii PCUS.
  • Citeşte mai multe despre:   istoria comunismului,   i-am,   pintilie,   foris

    Ştiri din .ro















    PUBLICITATE
     



    Serviciul de email marketing furnizat de