x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Scînteia Jurnalul zilei 18 decembrie 1989

18 decembrie 1989

de Alexandra Zotta    |    18 Dec 2009   •   00:00

Deşi revoluţia de la Timişoara prindea contur, Nicolae Ceauşescu a acceptat invitaţia preşedintelui Repu­blicii Islamice Iran, Ali Akbar Hashemi Rafsanjani. După ce au discutat câteva minute în salonul de onoare al aeroportului, cei doi preşedinţi s-au îndreptat, într-un automobil escortat de motociclişti, spre Pala­tul Saadabad, reşedinţa rezervată oaspetelui român. În agricultură se desfăşura campania de reparaţii în unităţile de mecanizare.


PRIMIREA OFICIALĂ, LA TEHERAN
Luni, 18 decembrie, 13:30 - aeronava prezidenţială a României a aterizat pe Aeroportul Mehrabad din Teheran. Deşi revoluţia de la Timişoara prindea contur, Nicolae Ceauşescu a acceptat invitaţia preşedintelui Republicii Islamice Iran, Ali Akbar Hashemi Rafsanjani. "Vizita preşedintelui României în Iran pune în evidenţă dorinţa celor două ţări de a conlucra tot mai strâns, atât pe plan bilateral, cât şi în sfera vieţii internaţionale, de a contribui activ la edificarea unui climat de pace, înţelegere şi colaborare în lume", scria Scînteia. La coborâre, "Tovarăşul" a fost întâmpinat de omologul său iranian, apoi un grup de copii i-a oferit flori. În cinstea liderului de la Bucureşti, aeroportul a fost împodobit cu drapelele de stat ale României şi Iranului. S-au intonat imnurile celor două ţări, s-a dat onorul şi au fost prezentate cele două grupuri de oficialităţi. În Orient, Nicolae Ceauşescu plecase fără soţie. Îi luase, în schimb, pe Ion Radu (viceprim-ministru al Guvernului) şi pe Ion Stoian (ministru al Afacerilor Externe).


ATMOSFERĂ "DE CALDĂ PRIETENIE"
După ce au discutat câteva minute în salonul de onoare al aeroportului, cei doi preşedinţi s-au îndreptat, într-un automobil escortat de motociclişti, spre Pala­tul Saadabad, reşedinţa rezervată oaspetelui român. Aici s-a desfăşurat şi dineul oficial, la care Nicolae Ceauşescu şi Ali Akbar Hashemi Rafsanjani au cuvântat pe rând.
În cadrul convorbirilor oficiale s-a abordat subiectul extinderii şi diversificării colaborării econo­mice, îndeosebi a cooperării în producţie, în domeniile petrolului, petrochimiei, construcţiei de maşini şi agriculturii. "Acestea sunt temeiurile pentru care opinia publică iraniană a salutat cu satisfacţie prezenţa pe pământul Ira­nului a distinsului oaspete român, scria presa vremii. Cercurile politice, presa şi radioteleviziunea manifestă un interes deosebit faţă de actuala vizită a preşedintelui României, subliniind prestigiul de care se bucură în lume personalitatea tovarăşului Nicolae Cea­u­şescu, activitatea sa prodigioasă consacrată dezvoltării ţării, înfăp­tu­irii dezarmării şi asigurării păcii pe planeta noastră." Conform co­mu­nicatului oficial, primirea oaspetelui, convorbirile dintre li­deri, vizita pe principalele artere ale oraşului, întâlnirile cu presa şi cu poporul iranian "s-au des­fă­şurat într-o atmosferă de caldă prietenie şi înţelegere reciprocă."


DISCUŢII ROMÂNO-IUGOSLAVE ÎN CAPITALĂ
Ţara arde şi baba se piaptănă, spune înţelepciunea populară. Cam aceeaşi semnificaţie o avea şi întâlnirea dintre comuniştii români şi cei iugoslavi. La Bu­cu­reşti începuseră lucrările celei de-a XIX-a sesiuni a Comisiei mixte româno-iugoslave de cola­borare economică şi tehnico-şti­in­ţifică.
Delegaţiile erau conduse de Ioan Ungur (ministrul Comerţului Exterior şi Cooperării Economice Internaţionale) din partea Ro­mâniei şi Stevan Santo (secretar federal pentru energetică şi industrie) din partea RSF Iugoslavia. În cadrul lucrărilor au fost puse în discuţie "acţiuni şi căi menite să conducă la dezvoltarea în conti­nuare a colaborării şi cooperării economice şi tehnico-ştiinţifice în domenii de interes comun, la creşterea şi diversificarea schimburilor reciproce de mărfuri".


SEZONUL REPARAŢIILOR

În agricultură se desfăşura campania de reparaţii în unităţile de mecanizare. În judeţul Dâmboviţa se înfiinţase încă de la începutul lunii Centrul de Reparaţii pentru Utilaje Agricole Târgovişte, "o concentrare deo­se­bită de utilaje, instalaţii, apa­ra­tură pentru măsurători şi probe care sunt amplasate pe fluxuri de reparaţii şi fabricaţie după o concepţie întemeiată pe rigoare şi profesionalism", după cum scria presa locală.
Şi la Brăila, oraş "Erou al Noii Revoluţii Agrare" pe 1989, după un an de muncă, utilajele intrau în ateliere. Recondiţionările se fă­ceau în trei ateliere de reparat mo­toare, la Romanu, 1 Mai Brăila şi Bărăganu. La Viziru funcţiona un centru de reparaţii capitale la tractoare şi echipament electric. Pentru asigurarea pieselor de schimb prin recuperare urmau a fi casate 329 de tractoare, şase combine de recoltat sfeclă, 136 de combine de recoltat cereale păioase, 209 combine de recoltat porumb, 262 semănători, 141 maşini de pregătit solul, 33 de maşini de recoltat furaje, toate trecute de "vârsta industrială".


CÂNTAREA ROMÂNIEI, LA CONSTANŢA
Fluieraşii de la Negureni (jud. Constanţa) au fost răsplătiţi cu premii la cea de-a VII-a ediţie a Festivalului naţional "Cântarea României". Virtuozii Gheorghe Petcu, Ion Dumitru, Constantin Stoienciu, Lazăr Rotaru şi Mariana Crângaşu se remarcaseră. Pentru zilele următoare, artiştii pregăteau concerte în localităţile dobrogene Negureni, Viile şi Ion Corvin.

×
Subiecte în articol: jurnalul zilei