Nisetru àla parisienne si un tunel romanesc

Meniu... La prima vedere, un simplu "menu". Tiparit pe un carton de 17 X 27 cm. Incerc sa decodez, apeland la putinele surse de documentare. In partea de sus este mentionat: "Strapungerea Tunelui Ă«TeliuĂ»", 26 octombrie 1926. Mai jos - o grafica semnata de V.G. Stefanescu. Dupa mentionarea preparatelor si a bauturilor oferite este inscris, cu majuscule, numele firmei care a oferit serviciile - Capsa. Fata de obisnuinta Casei Capsa, care incredinta realizarea grafica a meniurilor pictorului Samuel Mutzner, a fost preferat Victor G. Stefanescu, arhitectul-sef al Cailor Ferate Romane. Intre reusitele sale s-au aflat: aranjarea expozitiei jubiliare din Bucuresti 1906, intocmirea proiectului Garii Centrale din Bucuresti (impreuna cu Alex. Perieteanu), pregatirea Catedralei de la Alba-Iulia cu ocazia incoronarii din anul 1922.

Scurt istoric

Despre tunelul "Teliu" am aflat din "Monografia Cailor Ferate din Romania" a inginerului Radu Belu, aparuta in anul 1955. Printr-o lege din 7 iulie 1923, linia ferata Brasov-Nehoias (Buzau) s-a declarat de utilitate publica. Se realiza o "legatura intre Transilvania, ce fusese sub dominatie straina si restul tarii". Era considerata "o lucrare cu caracter strategic". La data de 1 octombrie 1926 s-a facut strapungerea muntelui, prin trei tuneluri, in lungime totala de 4.846 m, intre care si tunelul Teliu - cel mai mare din Romania (4.369 m). Lucrarile au fost continuate pana in septembrie 1928, de firma de constructii "Inginer Iulius Berger", care a executat, in antrepriza, viaductul si tunelul mare de la Teliu. De mentionat ca, in premiera pe aceasta linie, antrepriza ing. Gheorghe Ignat a executat Tunelul Morii (100 m), fiind primul tunel construit de o firma romaneasca.

Caviar frais / Caviar; Oeufs brouilles americaine / Oua-jumari americane; Esturgeon àla parisienne / Nisetru parizian; Sause remoulade / Sos remoulade; Piece de filet de boeuf chasseur / Muschi de vita vanatoresc; Poularde àla Neva / Gaina àla Neva; Salade verte / Salata verde; Asperges sauce mousseline / Sparanghel cu sos mousseline; Parfait Moca / Parfe Moca; Corbeilles de fruits / Cos cu fructe; Gateau Capsa / Prajitura Capsa; Cafe;
Tuica / Mastica; Odobesti, Dealul Mare 1907; Champagne Capsa brut; Cognac fine champagne; Liquers

PARFE MOCA

Intr-un vas se amesteca 4 galbenusuri si un ou impreuna cu 200 g zahar si o ceasca cu esenta de cafea tare. Se pune vasul pe foc mic si se bate repede cu telul pana cand compozitia se face ca o crema. Cand este gata, se ia de pe foc si se lasa sa se raceasca. Apoi se toarna crema de cafea peste 500 g frisca batuta si se amesteca incet. Compozitia obtinuta se pune in forme si se da la congelator pentru trei ore. Parfeul de cafea se poate servi, dupa preferinte, in diferite combinatii. De exemplu, cu parfe de vanilie si afine.