x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

,,Nu ştiu din ce e plămădită”

0
Autor: Daniela Cârlea Şontică 14 Iul 2008 - 00:00
Ce a moştenit Mădălina de la părinţi? Printre altele, “defectul” de a-şi pu­ne su­f­letul în pal­­mă prea repe­de. 

 
Cea mai mare bucurie pe care a adus-o Mădălina pă­­rinţilor ei a fost chiar venirea sa pe lume. Domnul Ion Manole, tatăl artistei, îşi aminteşte cu emoţie că în di­mi­neaţa de 14 iulie 1967 se în­torcea de la schimbul trei,  de la Brazi, şi pe drum a ­pri­mit vestea de la o rudă. Avea o fetiţă!  “Eram aşa de feri­cit, am mers în oraş şi am cum­părat tot felul de lucruşoare pentru ea, am cheltuit vreo două salarii... Am dat de băut la jumătate din Vălenii de Munte de bucurie”. Cînd au adus-o acasă, cei doi soţi au aşezat fetiţa între ei şi au început să plîngă de fericire. Au dus-o la gimnastică, dar i-a fost frică, apoi la atletism, dar tot muzica s-a prins de ea. Era o fetiţă lipicioasă, spun ai ei. Se făcea repede plăcută, rudele o iubeau mult, ca şi pe fratele ei, Marian, mai mic cu un an decît ea. Erau nepoţii exemplari ai neamului. 


STILOU CU PENI­ŢĂ DE AUR.
Cînd a fost cel mai mîndru de ea tatăl ei? “Cînd a intrat la Liceul de Chimie din Ploieşti, fără nici o pregătire. Era a zecea pe listă, dar ca medie a treia, cu 9,86. Am dus-o la o cofe­tărie, i-am luat apoi şi un stilou cu peniţă de aur”, povesteşte tatăl artistei. Mama ei, la fel de fericită pentru succesul fetei, îşi amin­teşte cu mare drag de anii în care şi-a lăsat serviciul de telefonistă pentru a-şi creşte cei doi copii.

“Pentru noi, Măgduţa a fost un bulgăr de aur. Ca pă­rin­ţi, noi n-am ştiut de ea, şi-a purtat de grijă, nu ne-a cerut nimic. Cînd a fost supărată nu ne-a spus, a preferat să sufere în tăcere, ca să nu ne su­părăm şi noi. Nici nu me­ri­tăm să stăm înaintea ei, aşa este de bună, de decentă, de darnică”, spune doamna Eu­genia (Lili).

Radioul le-a fost un izvor de bucurie, au auzit-o ani în­tregi la emisunile muzicale. Au mers la spectacolele ei, la lansări, pe Litoral. Un vis fru­mos, care a avut însă şi unele mo­­mente amare. La un mo­ment dat, presa de scandal a scris şi spus lucruri urîte şi neadevărate despre Mădă­lina, cum nu şi-au putut închipui vreodată. Tatăl Mădălinei a făcut un diabet pe fond de su­pă­rare. Iar mama ei a rămas cu tristeţea acelor răutăţi.

Întorcîndu-se la lucrurile fru­moase din copilărie îşi amin­tesc de cuminţenia Mă­dă­linei, de seriozitatea ei, de faptul că făcea mereu doar ce credea că e bine şi dacă greşea ceva, repara totul.


FRATE DE ARTIS­TĂ.
Fratele artistei, Ma­rian Manole, a avut o revelaţie cînd a descoperit ce soră deo­sebită are pe scenă, la ser­bări. Era o domnişoară frumoasă, care vrăjea lumea cu vocea şi chitara. “Mi-am dat seama că sora mea este un om deosebit. Nu mai era fata cu care mă băteam cu pernele prin casă”. Marian a urmat-o prin turnee vreo zece ani, i-a fost un fel de bodyguard. “Mi se umplea inima de bucurie că sînt fratele ei”, spune Marian. Nu ştie nici acum cum de a reuşit singură în Bucureşti să devină atît de tare. “Nu ştiu din ce e plămădită, are o dîrzenie şi o tărie cum eu nu am”, mai spune fratele ei.

Ce boacăne făceau în co­pi­lărie cei doi fraţi? Destule. O dată au pisat toate globuleţele din pomul de iarnă şi se bucurau de cum arată pe covor. Ma­ma nu s-a bucurat atunci. Iar altă dată, au plecat pe furiş la un spectacol cu Iris. Mama lor pierduse cheia şi cînd s-a întors de la serviciu a fost nevoită să stea la o soră a ei. I-a bătut atunci pentru că nu au spus unde pleacă. Doam­­nei Lili îi pare rău şi azi.

Mădălina a moştenit ta­len­tul muzical de la mama ei, care cînta muzică populară. Verişoara ei Coca Andronescu, o chema la Bucureşti să de­vină artistă, dar căsătoria a schimbat drumul vieţii. La bu­nica de la Pătîrlagele, Mă­dă­lina a învăţat să se roage, de atunci a rămas o fire cre­din­cioasă. Ce speră acum pă­rinţii pentru Mădălina Ma­nole? “Dacă ar ajuta-o Dumnezeu să aibă şi ea un copil, ne-ar fi bătrâneţea mai li­niştită”. Este singura neîmplinire pe care o au în ceea ce o priveşte pe fiica lor.
 

Amintiri, jucării...

Mădălina vine acasă la părinţi foarte des. Cînd este cazul, vine şi de cîteva ori pe săp­tă­mînă, dar în general la două săptămîni. Au fost şi rămîn o familie unită. Prin casa părin­ţilor sînt fotografii cu Mădă­li­na, afişe, revistele în care s-a scris despre ea sînt păstrate cu sfinţenie. Am văzut chiar o păpuşă care îi semăna. Mai este păstrat şi un căţeluş galben de pluş, chinezesc, de ca­re s-a bucurat copilul Mă­dă­lina la un Crăciun cînd avea 6 ani... Uneori o năpădeşte d­o­rul după locul în care a copi­lă­rit şi mer­ge acolo. Familia Ma­nole s-a mutat de mai multe ori. Dar într-unul din locuri a petrecut cea mai mare parte a copilăriei Mădălina şi acolo re­vine o dată la cîţiva ani. Lu­cru­rile s-au schimbat, dar aminti­rlle nu.

 

Clipe de panică şi groază

Părinţii artistei îşi amintesc că în copilărie şi ado­lescenţă fiica lor a avut şi momente de încercare. Unul dintre ele a fost cînd, pe la cinci ani, jucîndu-se în faţa blocului, nişte copii au răsturnat peste ea o motocicletă staţionată în apro­pie­re. A fost rănită la mînă, a trebuit să fie operată la spital. Mai tîrziu, chiar cu o seară înainte de a da admitere la liceu, s-a aşezat din greşeală într-un ac. Au trăit momente de panică mare pentru că acul intrase în venă şi tot înainta.

Au mers la urgenţă, i-au făcut radiografii şi au operat-o ra­pid. Momente de groază au mai trăit părinţii şi mai tîrziu, după ce Mădălina era cunoscută deja. Într-o seară televiziunile au anunţat că artista şi soţul ei s-au accidentat în timp ce se întorceau de pe Litoral. Nu a fost nimic grav, dar faptul că la ştiri se prezenta totul alarmist şi senzaţional, iar ei nu puteau lua legătura telefonic cu fiica lor a făcut ca aşteptarea să fie de groază. În rea­litate, fiind noapte, maşina lovise o căruţă fără nici o sursă luminoasă. Nu a păţit nimeni nimic,  însă. 

 

“Prea multă decenţă”

Doamna Eugenia Manole re­gre­tă că fiica ei are atît de mult bun-simţ. “Îmi este ciudă că de zece ani încoace păs­trea­ză aceeaşi decenţă a ei. Este prea bună, trece prea mult de la ea. A fost de multe ori ­invitată în emisiune la Teo. O dată i-a zis şi ea în direct: «Mădălina, fii şi tu mai tupe­is­tă!». «Nu pot», i-a zis Mădă­li­na. «Cine mă place, mă place aşa cum sînt». Ea niciodată nu şi-a aranjat ceva la ziar sau la ­televiziune, dacă au che­mat-o, bine, dacă nu, nu. Se duce numai acolo unde simte sufleteşte să meargă”.

Citeşte mai multe despre:   mădălina

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 



Serviciul de email marketing furnizat de