Norica Nicolai, sancţionată în 1988 pentru soluţionarea unui dosar

Inspecţia judiciară care a anchetat, în 1988, un caz legat de activitatea Noricăi Clinci ( actualmente Nicolai), a sancţionat-o cu avertisment după ce a stabilit că procurorul a trimis în judecată, în lipsă, o persoană nevinovată în locul alteia şi nu a făcut demersuri pentru stabilirea adevăratului vinovat.

DOSARUL. În dosarul profesional al procurorulului Norica Clinci, în fişa de apreciere pe 1988 a activităţii sale, se menţionează că "în activitatea de supraveghere a cercetărilor penale s-au manifestat şi carenţe constând într-un studiu superficial al probelor, nereferire la practica judiciară, fapt care a determinat trimiterea eronată în judecată unor persoane. Pentru aceste "neajunsuri", în anul 1988, procurorul Clinci Norica a fost sancţionat de Procuratura judeţeană Călăraşi cu avertisment, se arată în fişa de apreciere din anul menţionat. Şefii Noricăi Clinci au constatat că aceasta "a dispus în mod greşit trimtetrea în judecată a inculpatului, Ioniţă Valerică, fiul lui Ion şi Marghioala, născut la 16.04.1962, în locul inculpatului Ioniţă Valerică, fiul lui Vasile şi Aristina, născut la 03.03. 1960, adevăratul autor al furtului comis de Mihai Vasile ş.a. în noaptea de 31.08.1987", se arată în ordinul Procuraturii Generale Călăraşi. În contiunare, procurorul-şef al Procuraturii Generale Călăraşi, Gheorghe Geană, a afirmat că Norica Clinci a pus în mod greşit concluzii de condamnare a acestuia (n.r. Ioniţă Valerică, fiul lui Ion şi Marghioala). De asemenea, procurorul a dispus "ilegal" şi arestarea lui Ioniţă Valerică (n.r. fiul lui Vasile şi Aristina) "faţă de care nu s-a făcut niciun act de urmărire penală, modificându-se doar mandatul de arestare iniţial, arată acelaşi document semnat de procurorul şef al Procuraturii Călăraşi care a dispus şi aplicarea sancţiunii de avertisment. Procurorul Norica Clinci a contestat această decizie la Procuratura Generală care a menţinut sancţiunea. În referatul procurorului inspector Vincu Vitalie de la Procuratura Călăraşi se precizează că procurorul Norica Clinci a emis mandat de arestare împotriva inculpatului Ioniţă Valerică, fiul lui Ion şi Marghioala, fără a avea un act de indentitate a acestuia numai în baza datelor de stare civilă furnizate de Miliţie în referatul de propunere de arestare. Procurorul inspector a constatat, la acea dată, că procesele verbale închiate de miliţienii din Budeşti pentru prinderea lui Ioniţă Valerică nu conţin datele de stare civilă ale acestuia. Procurorul inspector afirmă că "rectificarea mandatului de arestare s-a făcut de procurorul Clinci Norica numai pe exemplarul de la arest. Exemplarul din dosarul aflat la instanţă este nerectificat". Inspectorul mai arată că nu se poate trage o concluzie cu privire la vinovăţia lui Ioniţă Valerică, fiul lui Ion şi Aristina, deoarece nu există nicio declaraţie a acestuia şi fără să se fi efectuat niciun act de urmărire penală faţă de acesta. Ulterior, Tribunalul Călăraşi a şi dispus eliberarea acestuia după ce a stat 18 zile în arest. Inspecţia Procuraturii judeţene Călăraşi reţine că Clinci Norica recunoaşte că a modificat mandatul de arestare şi că înainte de introducere în arest Ioniţă Valerică, fiul lui Ion şi Aristina, ar fi fost ascultat verbal şi că şi-ar fi recunoscut fapta. În referatul inspecţiei se mai arată că "nu se poate stabili data încarcerării acestuia neexinstân dovada de încarcerare la dosar.

ANCHETA. Concluziile acestui referat arată că "modificarea mandatului iniţial a inculpatului Ioniţă Valerică, fiul lui Ion şi Aristina, e nelegală, iar recursul declarat de procurorul Clinci Norica este nefondat". Inspectorul mai spune că procurorul ar fi trebuit ca, anterior recursului, să ceară achitarea inculpatului Ion Valerică, fiul lui Ion şi Marghioala, deoarece fapta nu a fost săvârşită de acesta. În dosarul în care s-a produs această încurcătură erau cercetate la acea dată şase persoane sub acuzaţia de furt calificat în dauna avutului obştesc care ar fi furat în noaptea de 31.08.1987 o cantitate de grâu din silozul Budeşti. În referatul întocmit de Miliţie, care la acea dată era organ de cercetare penală, se propune punerea în mişcare a acţiunii penale, arestarea preventivă şi trimiterea în judecată a celor şase inculpaţi. Ioniţă Valerică, fiul lui Ion şi Marghioala, nu a putut fi audiat pentru că s-a sustras urmăririi penale. Când dosarul a ajuns la procurorul Norica Clinci, ea şi-a însuşit cercetările Miliţiei l-a trimis în judecată fără a-l audia. "În acest sens, organul de Miliţie a adresat mai multe procese verbale în care nu se consemnează datele de stare civilă ale inculpatului, fapt ce determină concluzia că cel căutat a fost Ion Valerică, fiul lui Ion şi Marghioala". Ulterior, faţă de acesta se pune în mişcare acţiunea penală şi se dispune prin rechizitoriu arestarea în lipsă. Judecătoria Olteniţa îi condamnă pe toţi cei şase inclupaţi la diferite pedepse privative de libertate. Ioniţă Valerică, fiul lui Ion şi Marghioala a primit trei ani de închisoare, în lipsă, pedeapsă care a fost graţiată deoarece nu era recidivist. Ulterior, când Miliţia şi Norica Clinci l-au descoperit pe adevăratul vinovat, Ioniţă Valerică, fiul lui Ion şi Aristina, procurorul a declarat recurs şi a cerut redozarea pedepsei tinând cont de faptul că acesta era recidivist şi nu putea fi graţiat.

ATACUL PREŞEDINTELUI. Administraţia Prezidenţială a dat vineri publicităţii o serie de informaţii despre erori de procedură pe care le-ar fi săvârşit Norica Nicolai ca procuror, adică anchetarea unei persoane nevinovate, dar şi date despre un conflict de interese, adică reprezentarea unui cetăţean străin, lucru neconform."Astfel, în anul 1987, doamna Norica Nicolai (fostă Norica Clinci), procuror la Procuratura locală Olteniţa, judeţul Călăraşi, a instrumentat un dosar penal, în urma căruia o persoană nevinovată a fost condamnată şi încarcerată. După condamnare, poliţia a descoperit adevăratul vinovat. Persoana vinovată şi persoana nevinovată aveau aceleaşi nume şi prenume, dar restul datelor de stare civilă erau diferite", se arată într-un comunicat al Preşedinţiei. Sursa citată mai precizează că "în loc să facă demersuri pentru achitarea primei persoane şi punerea sub acuzare a celei de a doua persoane, în condiţiile legii, doamna Nicolai a modificat mandatul de arestare al persoanei nevinovate, fără să declanşeze începerea urmăririi penale şi un nou proces pentru persoana vinovată". Acest lucru ar fi dus la situaţia, se mai arată în comunicat, ca făptuitorul real să nu beneficieze de dreptul la apărare, nefiind audiat şi intrând direct în arest, în baza mandatului modificat de doamna Norica Nicolai. "Pentru această faptă, doamna procuror a fost sancţionată disciplinar în urma unor rapoarte succesive de control efectuate de inspectori ai Procuraturii locale Olteniţa şi ai Procuraturii Generale", mai susţine Preşedinţia. Cea de-a doua faptă pe care o invocă Preşedinţia se referă la un episod din anul 1991, când deşi Nicolai ar fi avut alitatea de procuror pe lângă Procuratura Locală Olteniţa – judeţul Călăraşi, ar fi reprezentat, în baza unei procuri, un cetăţean străin, într-un proces de înfiere a unui copil din Bucureşti. "Procesul a avut loc la Tribunalul Călăraşi. Pentru a-şi motiva fapta neconformă cu statutul de procuror, doamna Nicolai a invocat necunoaşterea legii. La o lună după acest incident, doamna Nicolai a părăsit magistratura", se mai arată în comunicatul Preşedinţiei. Traian Băsescu a mai spus că documentele care stau la baza afirmaţiilor de mai sus sunt accesibile premierului în arhiva profesională a Parchetului General şi opinează că faptele prezentate arată că "incidentul cu încercarea de fraudare a votului din Senat arată obişnuinţa doamnei Nicolai de a dispreţui legea şi aplicarea ei". În consecinţă, preşedintele României, Traian Băsescu, apreciază "că o astfel de persoană nu îndeplineşte criteriile legale pentru numirea în funcţia de ministru al Justiţiei". În plus, şeful statului îşi exprimă regretul că Primul ministru a refuzat în mod repetat să se consulte cu şeful statului în privinţa numirii unui ministru al Justiţiei. Preşedinţia nu spune explicit dacă Băsescu a discutat cu Guvernul despre aceste acţiuni ale lui Nicolai, dar arată că, în ultimele două zile, preşedintele a încercat în mod repetat să aibă o discuţie cu premierul, "pentru a evalua împreună documentele oficiale aflate în mapa profesională a candidatului propus". Administraţia Prezidenţială mai afirmă că Preşedintele a considerat că nu este oportun ca datele să fie făcute publice înainte ca premierul să ia cunoştinţă despre conţinutul acestora. Cât priveşte impactul pe care l-au avut documentele respective asupra deciziei de a respinge candidatura, sursa citată mai precizeazî că după ce a analizat parcursul profesional al doamnei Nicolai, "aşa cum cere sus amintita decizie a Curţii, preşedintele i-a trimis o scrisoare premierului, în data de 8 ianuarie, prin care îi cerea să renunţe la desemnarea doamnei Nicolai. "Preşedintele a motivat refuzul printr-un fapt de notorietate publică – încercarea de fraudare a unui vot în Senatul României, considerând că acest fapt este suficient pentru a pune la îndoială respectarea criteriului „reputaţiei neştirbite şi moralităţii. Preşedintele a solicitat premierului să facă o altă propunere. Ca răspuns la această solicitare constituţională, premierul a propus-o tot pe doamna Nicolai”, se mai arată în comunicat. Premierul Călin Popescu Tăriceanu a refuzat vineri pentru a doua oară să se consulte cu preşedintele pe tema nominalizării de la Justiţie. Joi, Tăriceanu îi reproşase preşedintelui că în respingerea lui Nicolai nu a adus argumente legale, ci doar de "imagine.