x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

O fată ca o pată de culoare

0
11 Iun 2007 - 00:00

Naarghita l-a numit muzician şi prieten pe Romeo Vanica, aşa că o discuţie cu fostul redactor muzical de la Electrecord era imperios necesară.



Fost component al cunoscutului grup Mondial, Romeo Vanica a răscolit prin amintirile sale şi ne-a povestit despre colaborarea cu Naarghita. "Naarghita, o solistă ca o pată de culoare, ceva cu totul special in peisajul muzical romănesc şi in experienţa mea de la Electrecord, timp in care am cunoscut o mulţime de artişti, fiecare cu personalitatea lui şi cu felul său de a se exprima. Naarghita este, la răndul ei, un unicat. Cănd am cunoscut-o, in vara anului 1986, era o fiinţă subţirică, brunetă, uşor emoţionată. Şi eu eram uşor crispat, pentru că nu mă mai intălnisem cu genul acesta de muzică de la vărsta copilăriei cu Awaramu, al lui Raj Kapoor."

Indianca. "Naarghita era deja un nume cunoscut in muzica romănească şi trebuie să recunosc că, atunci cănd am văzut-o prima oară, am făcut un mic exerciţiu de imaginaţie, incercănd să o văd imbrăcată intr-un sari, cu o aluniţă in mijlocul frunţii. Intr-o primă discuţie exploratorie am aflat că este o băcăuancă de-a lui Bacovia, indrăgostită de folclorul indian. Intrebănd-o dacă vorbeşte limba indiană, mi-a explicat că in India se vorbesc zeci de dialecte şi că ea a studiat dialectul bengali sau hindi... Pe parcursul inregistrărilor am constatat că era foarte serioasă cu muzica pe care o practica. Eu impreună cu colegul meu, maestrul de sunet Fredi Negrescu, şi cu orchestratorul şi dirijorul Cornel Meraru, un muzician de excepţie, puteam să veghem doar asupra acurateţei muzicale, a intonaţiei, a frazării, dar ce spunea şi cum spunea doar ea ştia. Se oprea de căte ori i se părea că ceva nu este bine. Cănd considera că a pus un accent greşit sau a pronunţat greşit vreun cuvănt reluam, repetam la nesfărşit."

Numele. Romeo Vanica a fost plăcut surprins de răspunsul Naarghitei cănd s-a interesat de numele ei. "Am intrebat-o de unde numele acesta de scenă Naarghita. Mi-a zis simplu: «Există Harghita, există Maarghita, m-am găndit să existe şi Narghita». Pentru o perioadă de timp, Naarghita a ajuns cea mai cunoscută noţiune din acestea trei. Tot lucrănd cu ea pot să spun că dragostea sa ciudată pentru muzica indiană in acele vremuri era demnă de toată admiraţia. Că o fi fost ajutată de vizita Indirei Gandhi, asta e posibil, dar meritul integral pentru ce a realizat este al ei. De admirat este şi ataşamentul artistei faţă de un stil de muzică total diferit de al nostru. M-a frapat şi altceva la ea. Modul de a cănta, de a emite sunetele, de a intona in sistemul indian este total diferit şi foarte dificil. Cum şi l-a insuşit? Mi-a spus că a stat un timp in India şi a invăţat zdravăn toate aceste lucruri. Ca să faci insă dintr-un hobby o treabă serioasă, in afară de pasiune, trebuie să munceşti din greu, iar ea muncind a ajuns la rezultate uimitoare. Imi pare bine că am ocazia să vorbesc despre ea, deoarece la un moment dat a dispărut sau mi s-a părut mie că a dispărut. In paralel auzisem că au apărut tot felul de soliste care incercau să cănte ca Naarghita muzică indiană, dar acestea au fost nişte apariţii efemere. Poate că şi preferinţele publicului s-au schimbat intre timp, dar eu cred că oricănd ar reveni pe scenă, fie că ar fi la Sala Polivalentă, fie la un cămin cultural, ar fi primită cu ropote de aplauze. Pot să spun, de asemenea, că avea multe melodii de o sensibilitate extraordinară. O moldoveancă din oraşul lui Bacovia a trecut de Marghita, a trecut de Harghita şi a ajuns Naarghita, un nume unicat, cunoscut de o ţară intreagă", a incheiat Romeo Vanica.
Citeşte mai multe despre:   naarghita,   naarghita editie de colectie

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 



Serviciul de email marketing furnizat de