Internele vor să controleze bazele de date ale primăriilor

Decizia a fost luată în secret într-o şedinţă a Consiliu­lui Suprem de Apărare al Ţării
Ministerul Administraţiei şi Internelor (MAI) condus de Traian Igaş   (foto) lucrează "intens în aceste zile în beneficiul cetăţeanului".
Jurnalul Naţional a intrat în exclusivitate în posesia hotărârii privind adoptarea unor măsuri pentru de­bi­rocratizarea ad­ministraţiei publice, creşterea transparenţei şi eficienţei în relaţia cu cetăţeanul, reducerea cheltuielilor ope­raţionale şi reduce­rea taxelor ne­fiscale. Sună pompos, de­numirea actului normativ n-are le­gătură cu textul în sine.

Pe înţelesul tu­turor, hotărârea ce urmează a fi dis­cutată într-o viitoare şedinţă de guvern nu are alt scop decât acela de a obliga toate primăriile din ţară să pună la dispoziţia MAI toate bazele de date, fie că este vorba despre o ce­rere pentru obţinerea unui certificat de urbanism, fie că este vorba despre un contract încheiat cu o firmă. Şi pentru a nu da foarte multe detalii, MAI a invocat o hotărâre a Consiliu­lui Suprem de Apărare al Ţării nr. 071/28.06.2010 ce im­pu­ne acest lucru. De ce să fie trecut la secret de stat motivul pentru care se cer bazele de date ale primăriilor ră­mâne încă o întrebare fără răspuns. De ce ar avea nevoie MAI de atât de multe informaţii? E mai simplu de gă­sit o explicaţie. Poate pentru sim­plul motiv că actuala guvernare vrea să controleze tot. Mai mult, în tim­pul campaniilor electorale, astfel de date sunt mană cerească. Printre obiectivele prezentate de reprezentanţii MAI se nu­mără, culmea: redu­ce­rea ter­menelor de soluţionare a so­li­ci­tărilor, redu­cerea contactului direct dintre cetăţean şi funcţionarii admi­nis­trativi, reducerea corupţiei, creş­te­rea ratei de colectare a datoriilor că­tre stat şi multe alte lucruri care pentru necunoscători ar putea părea utile, dar pentru cei care ştiu despre ce este vorba în propoziţie par ridicole. Zilele trecute a avut loc şi o dez­ba­tere pe acest subiect la care au luat parte câţiva reprezentanţi ai admi­nistraţiei locale.

"Ne simţim din ce în ce mai ne­fo­lositori. Parcă ne-am întors înainte de 1989, când partidul spunea ce trebuie să facem. Acum ni se impune un sistem informatizat care seamănă cu Securitatea lui Ceauşescu. Noi suntem controlaţi de Prefectură, de tot felul de instituţii, nu văd de ce mai trebuie să dăm raportul şi la Ministerul de Interne. Cetăţeanul nu este ajutat cu nimic", ne-a declarat Teodor Dumitru Banciu, preşedintele Asociaţiei Oraşelor din România. De aceeaşi părere este şi primarul Sectorului 1, Andrei Chiliman. "Decizia CSAT pentru preluarea bazelor de date ale primăriilor în gestiunea MAI este secretizată. MAI nu justifică trecerea bazelor de date pe o platformă pe care să o controleze, invocând doar decizia CSAT. Nu văd un secret de stat în a explica motivele pentru care se cer bazele de date ale pri­mă­ri­i­lor, văd doar că se încearcă prin decizii secrete subordonarea prima­rilor. Este, dacă vreţi, pasul decisiv pentru desfiinţarea autonomiei locale şi preluarea controlului la nivel central", a precizat edilul. În schimb, Asociaţia Comunelor din Ro­mânia (ACoR), prin Alecsandru Bo­boc, primarul comunei Grădiştea, din judeţul Călăraşi, este de părere că "este necesară crearea unui sistem informatic şi a unei baze de date la nivel naţional, pentru colectarea, ana­li­za şi publica­rea datelor financiare sau nonfinanciare, precum şi existenţa sta­tis­ticilor relevante, cu privire la ale­ge­rea căilor pri­vind performanţele viitoare ale ad­ministraţiei publice locale".

eRomânia, un proiect ce presupune o investiţie de jumătate de miliard de euro
Dacă hotărârea va fi aprobată în Guvern, datele vor fi o componentă a pro­iectului eRomânia. Cu puţin timp înainte de a preda către Valerian Vreme cabinetul de ministru al Comunicaţiilor, Gabriel Sandu a mai apucat să tr­i­mi­tă parlamentarilor o "adresă", prin care le solicita strângerea de infor­ma­ţii pentru una dintre funcţiile faraonicului proiect eRomânia. Concret, în circulara lui Sandu se vorbea despre: "furnizarea informaţiilor de bază din sănătate, mediu, transport, agricultură, justiţie, educaţie, cultură, cul­te, turism, mediu de afaceri şi asociativ, tineret şi sport, participare, servicii publice, programe şi proiecte de interes local, precum şi sprijin pentru men­ţinerea la zi a informaţiilor". Dincolo de viziunea lui Gabriel Sandu pri­vind transformarea parlamentarilor în "culegători de informaţii" pentru eRomânia, adresa ministerială viza un subiect pentru care MCSI a organizat şi o licitaţie. Portalul cu informaţii despre localităţile din România, lan­sat sub denumirea eRomânia2, va fi construit de Omnilogic, câştigătoarea li­citaţiei organizate în noiembrie 2009, pentru suma de 11,9 milioane de euro. Guvernul a aprobat în luna martie strategia naţională e-România (digitalizare prin site-uri şi servicii online), alocându-se suma de jumătate de miliard de euro pentru perioada 2010-2013. (Alexandru Rădescu)