x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Musafiri in şatră

0
Autor: Nina Marcu 14 Aug 2007 - 00:00
Musafiri in şatră Christian Silva/


Dacă mi-ar fi spus cineva zilele trecute, cănd am plecat spre satul prahovean Parepa, că mă prinde noaptea intr-o şatră de ţigani, in mijlocul cămpului, aş fi răs. Eu?! La şatră?! Şi poate l-aş fi suspectat pe respectivul de cine ştie ce gănduri necurate, ba, mai mult, m-aş fi intrebat dacă nu cumva l-a atacat pneumonia ucigaşă sau s-a pricopsit cu vreo gripă aviară. Dacă ar fi adăugat şi că mă infrupt din borşul şatrei, in vreme ce afară cade potop de ploaie, mi-aş fi spus că ăla cu zisul nu mai scapă. A luat-o pe arătură... şi totuşi...


Platina impuşcată a delcoului mă opreşte in cămp, departe de cel mai apropiat sat, departe şi de drumul principal, pe care trec alte maşini şi alţi şoferi, dar aproape, foarte aproape de două corturi, intinse in marginea lanului de porumb, şi de opt căruţe cu coviltir. Aici era oprită o şatră de ţigani.


IN CĂMP. Cer inchis, ici, colo picături rebele de ploaie. In lanurile de porumb şi de floarea-soarelui, se zăresc ţărani aplecaţi pe coada sapei. Cotesc din şoseaua principală către satul Parepa, locul unde şi azi, la căţiva ani de la moartea Fecioarei Maria, se mai intămplă minuni. Lăngă drum, peste şanţ, la marginea lanului de porumb, două corturi mari şi căteva căruţe acoperite cu coviltir, in care se tot urcă ba un puradel, ba o pirandă, ba un pălărios. Nu le dau atenţie. Sunt mai impresionată de bătrănii care mănuiesc sapele lăngă ei. Mai merg căţiva metri şi motorul maşinii incepe să se oprească. Degeaba dau la cheie, nimic. Cobor şi, după puţinele mele cunoştinţe de mecanică, mă benoclez pe unde cred că ar fi hiba, in carburator, să văd dacă vine benzină şi dacă bobina dă scăntei. Picăturile de ploaie se inteţesc, parcă. Ţăranii işi scutură sapele şi pornesc către case, speriaţi de stropii grei şi reci. Timpul trece şi eu mă chinuiesc să inlocuiesc condensatorul la delcou, injurănd birjăreşte toată spuma cerului albastru. Dar maşina e parcă, jurată: nu porneşte şi pace. Pănă-n sat, destulă cale. Pănă la drumul principal, nu mai puţină. Imi fac calculul că e mai bine să mă indrept spre acesta din urmă. Pe acolo mai trec şoferi care se pricep... Atunci se sfărtecă cerul şi ploaia se năpusteşte peste pămănt.


LA CORT. Nu tu umbrelă, nu tu fulgarin. Nu mai ştiu dacă plouă numai de sus, sau, nu cumva, stropii izbucnesc şi din asfalt. Sunt ciuciulete şi mă găndesc să mă intorc. Lăngă şanţ, un bărbat in vărstă, cu o pălărie neagră, imi face semn şi strigă la mine: "Ai ‘coa!" Mă găndesc o clipă, apoi intru după el in cortul de peste drum. Sunt in şatra de ţigani. Ne privim - tot clanul şi eu - fără să spunem nimic. Apoi puradeii se uită la pantalonii mei albi, stropiţi pănă sus, şi incep să rădă. Răd şi eu. Gheaţa s-a spart. Privesc atentă: nici fast, nici lux, nici bogăţie. Doar haine mizere, descusute pe alocuri, rupte şi cărpite, copii desculţi, plete incălcite, ţigări răsucite din foi de ziar, tutun verde intins pe-o muşama, căini bătrăni şi căţelandri colcăind printre picioarele a 15-16 protagonişti. Ici, colo, ceaune, cazane de ţuică şi căldări. Unul dintre ţigani strigă ceva intr-un dialect necunoscut. Bărbatul care mă chemase, răde şi-i spune pe romăneşte, ca să pricep şi eu: "Lasă caii unde sunt. Ce-o să zică romănca asta de noi? Cică să-i bage la adăpost de ploaie". Profit şi intreb dacă vor să le spun romi sau ţigani. "Ţigani, ţigani, ce-i prosteala asta cu romii? Ăsta ne e neamul!" Mai intr-un colţ, zăresc o căldare mare, in care fierbe ceva. Aburi groşi se inalţă către vărful cortului. Observ cum, prin pănza groasă a acestuia se preling picături de apă. Cele căteva femei le evită, dar puştii se agită pe sub ele. Din cănd in cănd, o ţigancă bătrănă se duce să amestece in căldare şi bombăne: "Nu mai ghine, nu mai ghine!".


DRUMUL, IN SĂNGE. Intreb şi aflu că ţiganii sunt mai mulţi: lăutari, vătraşi, lăieţi. Ei, din cort, sunt lăieţi sau zlătari. Se ocupă cu făcutul cazanelor şi căldărilor, de aici rezultănd mai multe meserii: spoitori, cositorari, căldărari, cazangii. Femeile sunt cu ghicitul. Apoi moş Gheorghe, un soi de bulibaşă, imi spune: "Ce, crezi că nu avem şi noi căşi, ca oamenii? Avem, in regiunea Brăilei şi Galaţiului. Avem şi capre, şi vaci sure, şi mănzaţi. Ne-am aşezat la locurile noastre, dar avem drumul in sănge. Acasă nu umblăm cu ţoalele astea. Cine le face fuste la ţigănci, zici? La croitoreasă le face muierile, este vreo două ţapene, adică la modă. Da’ o ţigancă are cam trei fuste pe ea, deodată. Aşa e la noi. Materialul e mătase sau voal. şi cum ii mai zice? A, da, făş. Avem de toate acasă, măncăm şi bem bine. Dar, cum aveţi voi chef să plecaţi in conced cu maşina, aşa plecăm şi noi, cu căruţele. Ha venit, fă, băieţii ăia?". Ultima propoziţie, interlocutorul meu i-a adresat-o ţigăncii bătrăne, care amesteca in căldare. Aceasta ii răspunde pe ţigăneşte, punăndu-şi măinile in cap. Nu ştiu ce zice. Şi-mi trece prin cap - paranoia - că e vorba despre mine. Observ o puştoaică şi un băietan, ce-şi fac ochi dulci de la distanţă, şi-i arăt bătrănului. El răde şi-mi arată scăunelul cu trei picioare, pe care stătusem pănă atunci şi-mi povesteşte.


LEGEA ŢIGĂNEASCĂ. "Maricica şi Dofică se ia. Ea face la cules 12 ani, el e mai bătrăn, are vreo 18. Părinţii şi noi toţi i-am hărăzit unul altuia. Şi ete că e cu folos. La noi, fetele le mărităm de mici. Oho, la 14 ani sunt deja femei. Ce dacă zice Evropa asta aşa şi pe dincolo... La noi aşa e! Rar dacă trece de etatea asta nemăritate, inseamnă că le-a vorbit de rău sau le-a pupat vreun gagiu. Altul decăt ursitul. Au fost judecate la judecata noastră şi oropsite. Atunci le vindem la alţii. Ne dă aur sau bani. E, căţi bani?... Căţi merită. Dacă e mai frumoasă, merge pănă la două, trei sute de milioane. Chiar mai mult. Dacă a păcătuit şi s-a intins cu vreun hăndrălău, o dăm mai ieftin, să scăpăm de ea. Legea ţigănească zice că fata trebuie să fie fără pată. Altfel, se face de pedepsire. Trebuie să se joace cămaşa, se arată la părinţi, la tot neamul. Băieţii sunt mai focoşi, dar pe ei nu-i pedepseşte legea noastră. Cănd unul ia o fată cu japca, atunci e judecat şi pică din rangul nostru. Ăştia doi e in dragoste. Ian dansează, Maricuţă, să vadă şi rumănca ce neam suntem noi." Fără muzică, fetişcana cu picioarele desculţe, cu trupul neformat, cu pletele prinse cu "galbeni" de aramă zornăitori, incinge un dans indrăcit.


BORŞUL. Moş Gorghe, cum ii spune bătrăna, imi zice: "Dacă mănănci un borş cu noi, iţi fac maşina să te duci. Toţi băieţii mei are acasă maşini şi mandea le repară pe toate. Eşti băftoasă cu mine. Plecăm şi noi, nu innoptăm aici. Legăm căinii la codirle, caii ăştia costelivi la căruţe şi duşi suntem. O luăm pe din contra, unde suntem acum." Borşul a fost gustos, maşina avea platina impuşcată, iar ţiganii au plecat cu şatra mai departe.


Găina golaşă, spaima puradeilor

Zarvă, gălăgie, brambureală. Căţiva puştani, uzi pănă la piele, se luptă cu nişte găini. Ele cotcodăcesc, ei le chinuiesc. Toate femeile se năpustesc pe ele. Inţeleg că le taie. Intreb dacă sunt ciordite şi nu mi se răspunde. In schimb, bătrănul mă invită la masă. Ţiganca bătrănă se strămbă: "Dă-o-n halea, nu vezi că e sclifosită?" Apoi, se pune pe făcut mătănii. "Piei, satană!" Se aud alte sunete, disting benc sau beng şi cer lămuriri. "Dracii de băieţi au adus o găină golaşă. Duce-s-ar pe pustii! Nu e bine, că ne face strigoi cănd murim. Dă-i drumu’-n hălea, să se ducă!" Găinile sunt jumulite, spălate, aruncate in căldare, care tăiată, care intreagă. Imaginea nu e prea atractivă, dar miroase, dincolo de tot, frumos. Toţi căţi mă bagă in seamă, sunt convinşi că nu mănănc la masa lor. Ce-i drept, şi eu mă indoiesc. Mă şi intreb ce ar putea să scrie in concediul medical, pe care il voi depune la ziar, după ospăţ.

Citeşte mai multe despre:   reportaj

 

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 





Mai multe titluri din categorie

Statul i-a închis Elenei Udrea firma care a lucrat pământurile lui Băsescu

Statul i-a închis Elenei Udrea firma care a lucrat pământurile lui Băsescu
Galerie Foto Firma pe care Elena Udrea a înfiinţat-o, în anul 2013, care a lucrat, în arendă, terenurile pe care Ioana Băsescu le-a achiziţionat în localitatea Nana, judeţul Călăraşi, a fost închisă de Tribunalul...

Povestea omului care a făcut din modă un show planetar

Povestea omului care a făcut din modă un show planetar
Galerie Foto Creatorul de geniu, personajul enigmatic şi designerul plin de vervă creatoare, Karl Lagerfeld, a plecat din această lume marți, la vârsta de 85 de ani. Stilistul şi fotograful cel mai cunoscut din lume, directorul...

Firma din Ploieşti s-a împrumutat la bănci înainte de a plăti avionul privat pentru Jakarta

Firma din Ploieşti s-a împrumutat la bănci înainte de a plăti avionul privat pentru Jakarta
Galerie Foto Compania Conti SA Ploieşti, care a plătit, la cererea lui Sebastian Ghiţă, în aprilie 2011, mare parte din contravaloarea cursei aeriene a Ţiriac Air, pentru aducerea din Indonezia a lui Nicolae Popa, s-a...

Martin Sodomka, de la inginer, la scriitor de cărţi pentru copii

Martin Sodomka, de la inginer, la scriitor de cărţi pentru copii
Oare cum se construieşte un automobil? Doi prieteni, şobolanul Arnie şi vrăbioiul Bill, îi învaţă pe cei mici care sunt piesele din care e compusă o maşină. Povestea a fost imaginată de scriitorul ceh Martin...

De ce fetele sunt predispuse la deviaţiile de coloană

De ce fetele sunt predispuse la deviaţiile de coloană
Părinţii se îngrijorează şi dau fuga la medic cum li se pare ceva nelalocul lui în coloana copiilor, la picioruşele micuţilor. Unele alarme sunt nejustificate. Interviu cu profesor doctor Mihai Jianu,...

Operaţiunea “Jakarta”. Cum a ”lucrat”  Kovesi, în aceeaşi zi, şi extrădarea lui Popa, şi arestarea lui Vîntu

Operaţiunea “Jakarta”. Cum a ”lucrat”  Kovesi, în aceeaşi zi, şi extrădarea lui Popa, şi arestarea lui Vîntu
Galerie Foto Dosarul în care Laura Codruţa Kovesi este acuzată de luare de mită, abuz în serviciu şi mărturie mincinoasă devoalează modul în care operaţiunea “Jakarta” a fost pusă la punct şi fabricată, cu scopul...

Suspecta Kovesi, la un pas de suspendarea din magistratură

Suspecta Kovesi, la un pas de suspendarea din magistratură
Laura Codruța Kovesi, urmărită penal de Secția pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție pentru fapte deosebit de grave, legate de modul în care a fost finanțată aducerea în  țară, în anul 2011,...

Darius, micul filantrop care i-a cântat lui Dalai Lama

Darius, micul filantrop care i-a cântat lui Dalai Lama
Galerie Foto Darius Condurache (11 ani) este un tânăr saxofonist şi pianist român care cântă la diverse evenimente organizate pe teritoriul Marii Britanii, în general cu scop caritabil, debutul în cariera sa făcându-l în...

Scamatorie marca Mircea Băsescu: Din datornic la stat, să transformi statul dator la tine

Scamatorie marca Mircea Băsescu: Din datornic la stat, să transformi statul dator la tine
Mircea Băsescu, fratele fostului președinte Traian Băsescu, încearcă să pună mâna pe 1,1 milioane de lei de la stat, printr-o compensare a unei restituiri de TVA neefectuate de Direcția Finanțelor Publice cu...

Dan Voiculescu: Globalizarea forțată anulează personalitatea și creativitatea individului

Dan Voiculescu: Globalizarea forțată anulează personalitatea și creativitatea individului
Profesorul Dan Voiculescu vorbește, în cadrul unui interviu acordat jurnalistului Ion Cristoiu, despre presiunea globalizării forțate, ca efect al postcapitalismului. Dialogul, pornit de la lucrarea “Doctrina...

Respingerea cărnii şi a pâinii, semne în cancerul de pancreas

Respingerea cărnii şi a pâinii, semne în cancerul de pancreas
Cancerul de pancreas este o boală parşivă fiindcă durerile nu apar decât târziu, dar alte simptome anunţă totuşi instalarea acestei maladii maligne. Despre aceste semne explică profesor doctor Mircea Beuran, de...

Profesorul Dan Voiculescu: Trăim un moment de recalibrare politică și socială

Profesorul Dan Voiculescu: Trăim un moment de recalibrare politică și socială
Interviu eveniment acordat de profesorul Dan Voiculescu renumitului jurnalist Ion Cristoiu. Profesorul Voiculescu trage un semnal de alarmă: capitalismul devine din ce în ce mai puțin sustenabil, iar planurile pentru...

Sechestrul penal pe moșia lui Băsescu, menținut de instanță. Afacerile omului din spatele fraudei cu terenuri prosperă

Sechestrul penal pe moșia lui Băsescu, menținut de instanță. Afacerile omului din spatele fraudei cu terenuri prosperă
Galerie Foto Ioana Băsescu, fiica cea mare a fostului președinte, Traian Băsescu, încearcă, fără succes, să radieze din cărțile funciare ale terenurilor agricole achiziționate în 2013, la Nana, a sechestrelor penale...

Hoda Barakat: Fac experimente pe personajele mele ca un om de ştiinţă nebun

Hoda Barakat: Fac experimente pe personajele mele ca un om de ştiinţă nebun
Hoda Barakat este o scriitoare libaneză de succes în întreaga lume. Locuieşte în Paris de mulţi ani însă scrie doar în arabă, limba de care s-a reîndrăgostit. Autoarea a fost recent în România să-şi...

Audit pentru angajați, de la distanță

Audit pentru angajați, de la distanță
Dezvoltarea tehnologiei a dus într-o nouă eră și domeniul HR, care beneficiază astăzi de foarte multe produse mult mai ieftine și mai rapide decât în trecut. Simpla abonare la un site în spatele căruia se...
Serviciul de email marketing furnizat de