x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Casa memorială "Victor Babeş"

0
Autor: Adela Cristina Teodorescu 04 Oct 2008 - 00:00

O clădire din cărămidă cu demisol, parter şi etaj, construită la sfârşitul anilor 1920. Aici se află, încă de la jumătatea secolului trecut, întreaga istorie a savantului Victor Babeş, omul care a schimbat istoria medicinei prin cercetările şi descoperirile sale.



O clădire din cărămidă cu demisol, parter şi etaj, construită la sfârşitul anilor 1920. Aici se află, încă de la jumătatea secolului trecut, întreaga istorie a savantului Victor Babeş, omul care a schimbat istoria medicinei prin cercetările şi descoperirile sale.

La fiecare pas pe care îl faci in interiorul casei-muzeu din strada Andrei Mureşanu, nr. 14A din Bucureşti, inima îţi tresaltă în amintirea omului care a pus bazele şcolii româneşti de microbiologie, care s-a remarcat din tinereţe în domeniile bacteriologiei şi morfopatologiei.

În dreptul fiecărei vitrine, care adăposteşte sub geam obiectele personale ale savantului – parcă în încercarea de a împiedica trecerea timpului – există câte o poveste care aşteaptă să fie spusă... O poveste care respiră prin obiectele personale ale omului de ştiinţă şi ale familiei sale. "Victor Babeş a avut o educaţie nemţească, rigidă...", ne spune muzeologul Victoria Gavril, amintind de locul în care s-a născut savantul - la Viena, în 1854 - şi de primii ani ai copilăriei. Educaţia avea să-i pună pecetea pe întreaga sa viaţă - de la vârsta de 20 de ani, Victor a lucrat, ca asistent, în laboratorul de anatomie patologică din Budapesta. După 1881, îl regăsim la Paris, unde a fost atras de omul de ştiinţă Louis Pasteur şi de descoperirile acestuia în domeniul microbiologiei. Devenise, între timp, profesor-asociat. În 1887, a fost chemat la Bucureşti, unde a preluat catedra de anatomie patologică şi bacteriologie.

Întreaga sa carieră se află între pereţii acestei case memoriale. Paşii ne poartă încet-încet prin muzeu. Descoperim biroul masiv la care Babeş a lucrat până în ultima sa noapte, birou sub al cărui geam se află diploma marelui doctor. Descoperim detaliile care, însoţite de istorisirea ghidului nostru, încep să contureze imaginea omului de ştiinţă: o călimară cu ultimele urme de cerneală, un titlu de carte din biblioteca personală, o lampă de birou care cine ştie de câte ori a vegheat lucrările savantului...

ÎNFIINŢARE. Deşi casa nu este cea în care a locuit cercetătorul, după moartea sa, obiectele personale au fost aduse aici de fiul său, Mircea, din apartamentul Institutului "Victor Babeş", primul institut de cercetare din peninsula balcanică, în care a locuit familia. "În 1926, Mircea Babeş era în misiune diplomatică, pentru că el a fost diplomat, şi, când a venit acasă, i s-a pus în vedere să părăsească apartamentul de la institut. Astfel, el a făcut un credit şi a luat această casă în care se află astăzi muzeul. În 1956, a donat parterul şi o parte din obiectele care îi aparţinuseră savantului Victor Babeş, la sfatul lui Parhon, pentru a nu-i fi rechiziţionată casa de către comunişti", povesteşte Victoria Gavril. Întreaga casă a devenit muzeu în urma testamentului soţiei lui Mircea Babeş, Sofia, care a lăsat, în 1986, atât colecţia integrală de obiecte şi documente aparţinând familiei savantului cât şi întregul imobil pentru a fi transformat în casă memorială.

FAMILIA. Deasupra primei vitrine din cea de-a doua încăpere tronează portretul lui Vincenţiu Babeş, tatăl omului de ştiinţă, mare personalitate culturală şi preşedinte al Partidului Naţional al Românilor din Transilvania. Vincenţiu "a fost secretar la Înalta Curte de Justiţie şi Casaţie din Viena. Acolo s-a căsătorit cu Sofia şi tot acolo i s-au născut trei dintre cei nouă copii pe care i-au avut împreună. Primul născut a fost Aurel, care a devenit mare chimist, profesor la catedra de Chimie a Institutului Babeş şi al cărui fiu a făcut citodiagnosticul de cancer uterin, cunoscut astăzi ca «testul Papanicolau». Papanicolau, grecul care a studiat în America, a publicat, la un an după fiul lui Aurel Babeş, descoperirea acestei metode, deşi acest Babeş comunicase deja rezultatele pe care le obţinuse. Deşi Papanicolau a fost susţinut de americani, fiind mai credibilă această atribuire, oncologii români spun, astăzi, «procedeul Babeş-Papanicolau», deoarece este o descoperire românească", ne spune ghidul nostru.

Nici ceilalţi membri ai familiei nu sunt uitaţi; în diverse fotografii se află sora lui Victor Babeş, Alma, apoi celelalte două surori gemene - Aurelia şi Angelica etc.

CĂLĂTORIA. În acest colţ al casei, regăsim, pe lângă portrete, pictate sau fotografiate, şi obiecte personale, precum microscopul de la institut al savantului, colecţia sa de medalii şi plachete primite ca în semn de recunoştinţă pentru meritele sale sau documente care atestă cercetările omului de ştiinţă în variate domenii ale medicinei. În final, ajungem la vitrina în care sunt expuse tratatele publicate de marele cercetător. Între ele descoperim primul tratat de bacteriologie, din 1885, semnat de Victor Babeş în colaborare cu Victor Cornil – "Les bactéries et leur rôle dans l’anatomie et l’histiologie pathologique des maladies infestieuses” ("Bacteriile şi rolul lor în anatomia şi histologia patologica a maladiilor infecţioase", n.r.).
Citeşte mai multe despre:   special,   victor,   babeş

 

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 





Mai multe titluri din categorie

Puterea lui Popeye Marinarul: O substanţă din spanac sporeşte forţa musculară

Puterea lui Popeye Marinarul: O substanţă din spanac sporeşte forţa musculară
Celebrul personaj de benzi şi desene animate Popeye Marinarul îşi creştea puterea musculară mâncând spanac, însă oamenii de ştiinţă din Germania au confirmat că scenele în cauză nu reprezintă un simplu...

O companie germană afirmă că poate să transforme deşeurile plastice în carburant

O companie germană afirmă că poate să transforme deşeurile plastice în carburant
Biofabrik, un start-up din Germania, a anunţat marţi că este pregătit să se lanseze în producţia de carburant obţinut din deşeuri plastice, după cercetări care au durat şase ani, informează DPA. Oliver...

O rachetă a companiei SpaceX, care a avut la bord 24 de sateliţi, a fost lansată din Florida

O rachetă a companiei SpaceX, care a avut la bord 24 de sateliţi, a fost lansată din Florida
O rachetă din gama Falcon Heavy produsă de compania SpaceX, care a avut la bordul ei 24 de sateliţi de cercetare, a fost lansată marţi dimineaţă de la Kennedy Space Centre din statul american Florida, informează...

Imagini din carlinga viitorului avion supersonic X-59 QueSST, prezentate de NASA

 Imagini din carlinga viitorului avion supersonic X-59 QueSST, prezentate de NASA
Pilotul care va conduce X-59 QueSST (Quiet SuperSonic Transport), avionul supersonic experimental dezvoltat de compania Lockheed Martin în cadrul programului Low-Boom Flight Demonstrator (Demonstrator de Zbor cu Zgomot ...

Peştii sunt capabili să miroasă virusurile pentru a evita infecţiile

Peştii sunt capabili să miroasă virusurile pentru a evita infecţiile
Cercetători de la Universitatea din Murcia (UMU) şi de la Institutul de Investigaţie Biomedică din Murcia (IMIB) au demonstrat că peştii sunt capabili să detecteze un virus prin intermediul simţului olfactiv şi...

Apple cheamă în service unele laptopuri MacBook Pro

Apple cheamă în service unele laptopuri MacBook Pro
Apple cheamă în service unele laptopuri MacBook Pro mai vechi din cauza riscurilor asociate cu bateriile acestora, relatează vineri Press Association. Anunţul gigantului tehnologic vizează un număr limitat de...

Încă există 10 reactoare nucleare de acelaşi timp ca cel de la Cernobîl

Încă există 10 reactoare nucleare de acelaşi timp ca cel de la Cernobîl
În noua miniserie a HBO, “Chernobyl”, oamenii de ştiinţă ruşi au discutat despre motivele exploziei Reactorului 4 al Centralei Nucleare de la Cernobîl, care a împrăştiat materie radioactivă...

NASA omagiază "personalităţile din umbră" ale cuceririi spaţiale americane

NASA omagiază "personalităţile din umbră" ale cuceririi spaţiale americane
NASA a redenumit miercuri strada pe care se află sediul ei din Washington pentru a onora astfel trei matematiciene de culoare a căror activitate, prezentată în filmul "Hidden Figures" (2016), s-a dovedit a fi extrem ...

Germania a strâns 6,55 miliarde euro la licitaţia pentru licenţele 5G

Germania a strâns 6,55 miliarde euro la licitaţia pentru licenţele 5G
Germania a obţinut suma de 6,55 miliarde euro în urma procedurii de licitaţie pentru atribuirea de licenţe 5G, a anunţat miercuri Autoritatea de Reglementare a Telecomunicaţiilor din Germania (BNetzA), transmite...

NASA va permite prezenţa turiştilor pe Staţia Spaţială Internaţională începând din 2020

NASA va permite prezenţa turiştilor pe Staţia Spaţială Internaţională începând din 2020
Agenţia spaţială americană (NASA) a anunţat vineri că va permite turiştilor şi companiilor să utilizeze Staţia Spaţială Internaţională (ISS) începând de anul viitor, relatează AFP. "NASA va deschide S...

Piaţa unică digitală: Opt oraşe din UE vor găzdui supercalculatoare de nivel mondial

Piaţa unică digitală: Opt oraşe din UE vor găzdui supercalculatoare de nivel mondial
Comisia Europeană a anunţat vineri cele opt oraşe unde vor funcţiona centrele de supercalcul ce vor găzdui primele supercalculatoare europene. Acestea vor ajuta cercetătorii, industria şi întreprinderile din...

Un asteroid de dimensiuni mari şi mica sa lună au trecut recent prin apropierea Pământului

 Un asteroid de dimensiuni mari şi mica sa lună au trecut recent prin apropierea Pământului
 Un asteroid de dimensiuni mari şi mica sa lună au fost observaţi de telescopul VTL (Very Large Telescope), aparţinând Observatorului European Austral (ESO), când au trecut prin relativa apropiere a Pământul...

China a lansat pentru prima dată în istoria sa o rachetă spaţială de pe o platformă marină

China a lansat pentru prima dată în istoria sa o rachetă spaţială de pe o platformă marină
China a lansat cu succes o rachetă de pe o platformă marină, realizând astfel o premieră pentru această ţară, reuşita fiind considerată cel mai recent pas înainte făcut de autorităţile de la Beijing în...

Oameni de ştiinţă au editat genomul puilor de găină pentru a-i face rezistenţi la gripa aviară

Oameni de ştiinţă au editat genomul puilor de găină pentru a-i face rezistenţi la gripa aviară
Oameni de ştiinţă din Marea Britanie au folosit o tehnică de editare genetică pentru a stopa răspândirea virusului gripei aviare în celule de găini cultivate în laborator - un pas important în obţinerea de...

Un program de inteligenţă artificială i-a învins pentru prima dată pe oameni într-un joc multiplayer

Un program de inteligenţă artificială i-a învins pentru prima dată pe oameni într-un joc multiplayer
O echipă de programatori de la o companie britanică specializată în inteligenţa artificială (AI) a antrenat "agenţi" autonomi într-un joc de tip multiplayer (la care participă mai mulţi utilizatori, n.r.),...
Serviciul de email marketing furnizat de