x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Economia albastră bate economia verde

0
25 Sep 2010 - 00:00
Economia albastră bate economia verde




Gunter Pauli s-a născut în Anvers, în 1956. A absolvit ştiinţele economice la Universitatea Loyola din Belgia şi a obţinut un masterat în administrarea afacerilor sale la INSEAD, în Franţa. A fost recunoscut pentru multiplele sale activităţi antreprenoriale în afaceri, cultură, ştiinţă, politică şi în domeniul mediului.

Gunter Pauli a fondat şi conduce "ZERI", o organizaţie care oferă soluţii de reproiectare a proceselor de fabricaţie în sisteme non-poluante şi ieftine. Gunter Pauli  a vizitat recent România, la invitaţia domnului Călin Georgescu, director executiv al Centrului Naţional pentru Dezvoltare Durabilă, secretar general al Asociaţiei Române pentru Clubul de la Roma. Profesorul Pauli  a lansat la Bucureşti lucrarea "Economia albastră. 10 ani. 100 de inovaţii. 100 de milioane de locuri de muncă", un raport pentru Clubul de la Roma, al cărui membru este. Modelul economic propus de profesorul Pauli oferă întreprinzătorilor privaţi instrumentele capabile să susţină crearea de locuri de muncă, bunăstarea oamenilor, sănătatea lor, dar şi a mediului.

Cartea lui Pauli, "Economia albastră. 10 ani. 100 de inovaţii. 100 de milioane de locuri de muncă" a fost publicată mai întâi în engleză, a doua oară în limba coreană, a treia în chineză, iar pentru Europa, prima traducere a cărţii este în limba română.


● Mugur Istode: domnule profesor Gunter Pauli, suntem onoraţi că aţi venit în România. Care este motivul vizitei dvs?
● Gunter Pauli:
Cred că sunt două motive. Unul este bineînţeles scuza de a prezenta cartea. Adevăratul motiv este că România trece printr-o criză mare, o criză economică, în particular. Şi cred că atunci când suntem în momente de criză avem şi momente de oportunitate. Şi oportunitatea este de a regândi modelul economic pe care îl urmărim. Şi vreau să contribui cu experienţa mea. Nu sunt angajat ca şi consultant. Nu mă plăteşte nimeni ca să fiu aici. Dar obiectivul meu principal este de a împărtăşi opţiuni pentru dezvoltare economică, pentru a privi diferitele moduri de a răspunde  nevoilor oamenilor.

● Mugur Istode: Este România un caz particular sau este doar o rotiţă dintr-un mecanism care s-a oprit acum?
● Gunter Pauli:
Întreaga lume este în încurcătură. Şi asta este o veste bună. De ce? Pentru că nu putem să continuăm în modul în care am mers până acum. Realizăm că am ajuns la limite  şi asta este o veste bună. Bine, situaţia României poate este mai grea decât a Germaniei sau a Suediei...

● Mugur Istode: Este!
● Gunter Pauli:
Cred că...în termeni de şomaj mai mare, de pierdere a capitalului naţional, lipsa şanselor pentru tineri...

● Mugur Istode: Acest lucru se datorează politicienilor români, administratorilor, antreprenorilor sau este o fatalitate?
● Gunter Pauli:
Nu. Dacă am vrea, am arăta cu degetul spre mulţi. Dar nu sunt aici pentru a arăta cu degetul. Sunt aici pentru a spune care este realitatea. Nu sunt cel care trebuie să judece ce s-a petrecut în trecut. Dar spun că pentru a merge înainte trebuie să acţionăm altfel, să ne orientăm spre tineri şi spre inovare. Trebuie să fie o formă inovativă. Pentru că a face totul la fel nu este bine. Deci, părerea mea este că aici sunt câteva sute de cazuri, de exemple, dar cel mai important este dacă arătăm calea bună celor tineri  atunci se poate construi în 10-20 de ani un nou capital pentru ţară. Pentru că este nevoie de capitalul naţional, de propriile resurse, trebuie să construim pe ce avem. În acest moment pare că România construieşte pe ceea ce au alţii. Chiar şi alimentele...aveţi cel mai bogat potenţial al agriculturii, dar importaţi din Turcia. Nu spun că este rău să importaţi. Dar dacă aveţi Dunărea, aveţi un pământ roditor, de bună calitate, trebuie să fiţi în stare să fiţi competitivi.
Aşa că sugestia mea este să identificaţi care e cel mai bun lucru pe care îl aveţi. Ce puteţi construi pentru a merge mai departe. Şi vă dau un exemplu total diferit. Am fost acum trei săptămâni în Ghana. Cred că în Ghana este mai rău decât la voi.
Ghana are mai mult de 100 de ani de minerit. Şi dau vina pe răul făcut de englezi şi de investitorii străini, susţin că toţi decid pentru ei şi au ajuns să aibe contaminări cu mercur, sol instabil, apă contaminată, niciun viitor. Le-am arătat 36 de mine, deschise, destabilizate, pe care le pot converti în hidrocentrale prin devierea apelor.
Ce vreau să spun prin acest exemplu este că dacă ne uităm la un lucru şi tu vezi doar vechi gropi, vechi mine şi spunem istorie, niciun viitor şi eu mă uit şi spun să gândim diferit despre aceeaşi realitate. Dacă doar ne plângem nu mergem mai departe. Nu poţi schimba ce a fost în trecut, dar eu vreau să lucrez cu ce se poate schimba.

● Mugur Istode: Să vorbim despre cartea pe care aţi lansat-o la Bucureşti. "Economia Albastră" este un concept, este teoria dvs., în care vorbiţi despre 10 ani, 100 de inovaţii şi 100 de milioane de locuri de muncă. Este un lucru foarte important.
● Gunter Pauli:
Cartea mea este despre antreprenoriat. Trebuie să ne luăm responsabilitatea fiecare la nivelul nostru. Fiecare ce putem să facem? Sunt foarte mult în concordanţă cu filosofia lui Ghandi. Dacă vrei schimbare, fii tu cel care face schimbarea. Nu spune altuia să facă schimbarea, sau statului. Nu va merge.
Eu vorbesc despre antreprenori şi lumea reală.
Să vă dau un exemplu concret. Apa. Sunteţi mulţumiţi de calitatea apei pe care o primiţi? Nu este bună. Aşa că eu descriu tehnologia care se bazează pe vortex. Tehnologia vortex este cea prin care Dunărea se curăţă singură, prin care râurile se curăţă singure. Râurile au capacitatea de a se curăţa singure. Această tehnologie este transformată într-un model matematic. Acest lucru va face ca oamenii să fie capabili să producă apă potabilă, de calitate, fără să se bazeze pe cloruri, pe tratarea apei în centre de tratare a apei. Va trebui să ne schimbăm modul de gândire pentru că acum e prea scump. Dacă aflăm cum putem schimba apa din apă murdară în apă curată fără să folosim tehnologia prezentă, atunci realizăm că e mai ieftin, mai uşor şi face apa de calitate disponibilă acum!
Acestea sunt inovaţii care sunt disponibile. Ceea ce sugerez este că pot expune multe exemple despre cum aceste lucruri sunt implementate în diferite locuri din lume, Europa, Africa, peste tot în lume. Pentru asta sunt aici. Pentru a împărtăşi exemple concrete despre cum să ieşim din acest cerc vicios şi negativ şi să începem să ne ridicăm.

● Mugur Istode: De ce acest titlu: Economia albastră?
● Gunter Pauli:
Dacă înainte aveam comunism şi capitalism, apoi au căzut, mai întâi comunismul, apoi capitalismul...singura propunere pe care am auzit-o pentru ultimii ani este economia verde, durabilă, respectând resursele naturale. Problema cu economia verde este că ea costă mai mult, nu este competitivă, cere investitorilor să primească mai puţin înapoi. Nu va merge. Deci economia verde promovată de Germania, este o economie care este o iluzie doar pentru cei foarte bogaţi, pentru că doar ei şi-o pot permite. În ziua de azi nimeni nu şi-o permite. Aşa că eu prezint "economia albastră" . "Economia albastră" nu se bazează pe substituţi, guvernele sunt falimentate, nu au bani. Şi banii pe care i-au împrumutat trebuie să îi plătească două generaţii. Aşa că, dacă cerem pentru mai mulţi substituţi şi mai multe datorii, nu este o soluţie. Nu poţi cere consumatorului să plătească mai mult. Ei vor să plătească mai puţin. Ar trebui ca cele mai bune produse să fie cele mai ieftine. Asta este cea mai bună politică. În primul rând trebuie să îmbrăţişăm inovaţia. Cheia este să facem din ce în ce mai bine mereu.
"Economia albastră" se bazează în primul rând pe analize ştiinţifice, care identifică cele mai bune inovaţii. Acestea vor conduce la crearea unui capital social care, la rândul său, va face posibil să avem cele mai bune produse, mai ieftin, cele mai sănătoase produse, mai ieftin,  şi va stimula anteprenoriatul. Pentru că acele companii mari nu vor schimbarea. Cele care au puterea nu vor schimbarea. Sunt obişnuiţi cu banii. Cei care vând electricitate, apă, alimente, nu vor să schimbe modul în care o fac.
Să vă dau un exemplu concret de abordare tehnică a crizei  prin utilizarea inovaţiilor.  Băutul cafelei şi ceaiul de dimineaţa. Dacă bei cafea ingerezi 0,2% din biomasa bobului de cafea. Deci, 99,8% îl aruncăm. Ce facem? Am înfiinţat o nouă companie în Olanda. După 6 luni avem creştere 200%. Colectăm de la cafenele resturile de la cafea şi cultivăm ciuperci. E foarte simplu. Dar avem creştere pentru că singurul lucru pe care îl facem este să colectăm. De ce creştem ciuperci? Deoarece cafeaua este un lemn tare ceea ce ne permite să creştem ciuperci de calitate foarte mare. Ce se întâmplă cu cafeaua? Doar abur, nimic altceva. Aşa că din punctul de vedere al UE nu mă pot bloca. Pentru că UE nu mă lasă să folosesc alimentele ca îngrăşământ pentru alte alimente. Şi noi spunem că de fapt cafeaua nu e îngrăşământ, ci a fost atinsă doar de abur. Aşa că avem ciupercile, care datorită cafeinei din cafea, cresc în 3 luni, iar normal cresc în 9 luni. Ca rezultat am un mai bun flux de bani, ciupercile sunt mai ieftine. De ce mai ieftin? Pentru că materialul de bază este gratis.

● Mugur Istode: Dar, colectarea materiei prime, adică a zaţului de cafea, nu se plăteşte?
● Gunter Pauli:
Nu, pentru că firma care rămâne cu resturile de cafea trebuie să plătească pentru a trimite gunoiul la groapa de gunoi. Aşa că eu chiar sunt plătit să le colectez.  
În Germania, după succesul din Olanda, am început cu Ministerul Mediului din Berlin şi 30 de oameni, în fiecare zi producem 150 de kg de ciuperci doar din deşeurile din Ministerul Mediului din Berlin şi o facem în subsolurile lor. De ce facem asta? Vrem ca oamenii să vadă care sunt oportunităţile.
Propunerile mele nu sunt teorii, am şi acţiuni practice. Ideea e că aici nu vedem oportunitatea resturilor de cafea. Acest lucru poate fi făcut oriunde în lume. Avem 10 000 de oameni care o fac în Columbia, 600 în Zimbabwe, 200 în Olanda şi primii 30 în Germania.
Să vă dau un alt exemplu. Daţi-mi o foaie de hârtie. Acesta este un vortex, apa se mişcă. Ce trebuie să fac dacă înţeleg ce se generează aici? În primul rând agricultura are nevoie de irigaţii. Fără irigaţii nu avem agricultură modernă. Dacă luăm apa şi o trecem prin acest vortex, reducem irigaţia cu 30%. Cum? În loc să avem apă haotic, o avem la comandă şi penetrează pământul mai uşor... Am publicat articole ştiinţifice care dovedesc că funcţionează, avem 10 ani de experienţă care arată că funcţionează. De ce nu este implementat? Pentru că persoanele care vând sisteme de irigaţie nu vor să se ştie despre aceste inovaţii. Ei acumulează aşa de mulţi bani prin ceea ce fac acum şi nu sunt interesaţi de alte metode.
A doua afacere bazată pe vortex. Dacă am un vortex, aerul iese din apă. Dacă iau aerul din apă ce nu va creşte în apă? Nu vor creşte alge,  bacterii,  peşti. Cine vrea apă fără aer? Dacă am o industrie de procesare a alimentelor, nu am nevoie de aer în apă pentru că altfel aş avea salmonela şi Ecoli. Cum combatem Ecoli azi? Prin chimicale foarte scumpe. UE interzice folosirea de chimicale.  Eu spun că nu e nevoie să se folosească chimicale pentru că eu pot dovedi că, în 10 ani, nu o să aveţi salmonela, Ecoli, pentru că nu e aer. E foarte ieftin. Dacă ai o fabrică ce procesează alimente, o asemenea  maşină costă 500 de Euro. Dar eu sunt antreprenor şi nu îţi vând o maşină, ci îţi vând economii. A treia oportunitate, aceeaşi tehnologie. Nu am aer...aveţi patinoare aici? Dacă faci gheaţă cu aer atunci nu ai o gheaţă de bună calitate. Dacă o faci fără aer reduci consumul de energie pentru că acum nu îngheţi aerul. Pot continua. Am 37 de afaceri bazate pe acest concept. Aşa că, unde sunt antreprenorii?

● Mugur Istode: Cartea dvs. "Economia albastră" este de fapt un raport către Clubul de la Roma.
● Gunter Pauli:
Eu sunt membru al Clubului de la Roma şi astfel supun celorlalţi membri aceste idei, aceste concepte, experienţe şi astfel în noiembrie anul trecut s-a decis ca să acceptăm acest raport.

● Mugur Istode: Ce face acest Club?
● Gunter Pauli:
Pentru cartea mea, este ceea ce numim un preview. În al doilea rând Clubul de la Roma este o platformă de discuţii şi dezbateri asupra ideilor de context global. Aşa că vedem cum acţiunile de aici din România se conectează cu imaginea globală. Probleme financiare, şomaj, degradarea mediului din întreaga lume. Deci ştim că sunt probleme globale şi ştim că România nu poate să le rezolve singură. Rolul Clubului este să arate  ce se poate face, cum se pot conecta în context global iniţiativele care contribuie la soluţiile globale.

● Mugur Istode: Există o regiune în România, Dobrogea unde energia eoliană este în creştere. Este un proiect albastru sau verde?
● Gunter Pauli:
Verde. Pentru că în felul în care facem energie eoliană astăzi cu turbine e mai scump decât energia nucleară, hidroenergie... este încă mai scumpă. Toţi consumatorii trebuie să plătească mai mult. Aşa că spun că asta e economie verde. Nu îmi place. Asta nu înseamnă că sunt împotriva energiei eoliene. Sunt împotriva turbinelor folosite pentru a genera energie eoliană. Vă dau soluţia mea, e foarte simplu. Ştiţi transmisia electrică cu tensiune înaltă. Creăm aceşti piloni. Şi avem cabluri electrice. Există deja. Peste tot. Staţii ce generează energie şi aceşti piloni. Deci, spun că există deja. Acum vom construi lângă turbine de vânt. Nu. Creăm un design înăuntrul turnurilor şi introducem  turbine eoliene. Costul energiei produse astfel este între 0,5 şi 1 cent per kw/oră. Asta e soluţia şi nu am nevoie de unele noi pentru că e mai mare costul. Costul e de un milion de Euro pentru o turbină eoliană clasică.
Dar câţi piloni sunt dacă ne uităm la România, Bulgaria, Ungaria? În Franţa sunt 78.000. I-am numărat.  Dacă instalezi turbine eoliene în interiorul lor, energia produsă ar fi echivalentă cu cea produsă de 6 centrale nucleare.
Cât priveşte energia solară, ea a  fost inventată să meargă pe lună, nu pentru a genera energie în masă pe pământ.

● Mugur Istode: Colaboraţi şi cu China?
● Gunter Pauli:
Da, dar nu pentru asta. Cu China colaborăm...cartea mea deja a ieşit în chineză. Cartea mea a fost publicată în engleză, a doua limbă coreană, a treia chineză, a patra română, şi a cincea, mâine în maghiară.
Dar în China...asta nu e o prioritate pentru China pentru că nu are o mare infrastructură, nu încă. Iar prioritatea lor nu e asta. Aşa că lucrez cu ceea ce doresc chinezii. Prima prioritate este mâncarea.  Totul se traduce în mâncare. Deci prioritatea pentru chinezi este producţia de alimente. Dacă vrei alimente ai nevoie de apă. Lucrez pe apă şi alimente cu chinezii.
Proiectele pe care le avem în China sunt să construim pe baza unei experienţe din Brazilia, să construim centrale de putere de foc rece pentru a produce alga spirulină. Am lansat acum 14 ani cu fundaţia mea în Brazilia cea mai mare producţie de spirulină din CO2 generat din arderea carbonului pentru electricitate. În Brazilia, în Porto Alegre folosim apa fierbinte pentru a pompa CO2 pentru a creşte alga spirulina.
Am făcut înţelegeri cu guvernul, care aveau un program numit "fără foamete". Am distribuit pentru jumătate de Dolar 1 kg de spirulină. Extrem de ieftin. Aşa că l-am dat guvernului la asemenea costuri. De ce e aşa de ieftin? Pentru că în Brazilia companiile de electricitate trebuie să plătească pentru Carbon. Dar din carbon noi producem jumătate de Cent la kg. Apoi cu ajutorul guvernului Braziliei am pus la punct sistemul de distribuţie în sudul Braziliei pentru a combate malnutriţia printre copii. Cred că asta e o prioritate. Dar acum facem atât de multă spirulină că avem prea mult.
A doua problemă este cum să faci biodiesel. Dacă extragi lichidele din biodiesel atunci ai resturi care se numesc esteri, care se vând industriei cosmeticelor.
Aşa că ce avem? Bani din CO2, de la guverne pentru combaterea malnutriţiei, bani din biodiesel, din industria cosmetică...deci avem 4 venituri. UE face planuri mari, cheltuiesc milioane de Dolari pentru alge. Dacă ei văd doar alge, normal că este scump. Ei au un venit, eu am 4 venituri. Bineînţeles că generez o afacere mai bună.

● Mugur Istode: Cum se mănâncă alga?
● Gunter Pauli:
Este foarte practic, o purificăm, o uscăm şi apoi o punem într-o pungă. Şi la şcoală, în fiecare zi un profesor dă fiecărui copil câte o pungă. Şi punga o primeşte mama şi face prăjituri pentru a doua zi. O adaugă la prăjituri. Mici ronţăieli pentru copii. Tehnologie puţină, ieftin, simplu...am imaginile în computer, ştiu cum o mănâncă copiii. Prima reacţie e că e verde. Dar după ce o mănâncă o plac.

● Mugur Istode: Revenind la ţara noastră, care sunt cele mai bune căi pentru România de a studia ofertele dvs. de afaceri?
● Gunter Pauli:
În primul rând trebuie să uitaţi ce aţi învăţat la MBA. Să nu studiaţi un MBA. Este o pierdere de timp. Dacă faci un MBA vei lucra pentru Nestle, Mckenzie, deci nu e niciun viitor. Asta era în trecut. Deci mai întâi aş spune să citească toate oportunităţile. Sunt sute aici şi pe site-ul nostru www.blueeconomy.de există 25 foarte detaliate. Citiţi ce credeţi că e cel mai bun pentru voi, ce puteţi face cu prietenii voştri.

● Mugur Istode: Aţi menţionat Alimente şi apă pentru China, Alimente pentru Brazilia, ce este potrivit pentru România?
● Gunter Pauli:
Identific-o tu, nu mă întreba pe mine, eu sunt străinul. Voi sunteţi românii. Sunt toate ideile aici, citiţi-le, identificaţi ce e cel mai bun pentru voi. Eu vă expun, nu vă impun. Eu împărtăşesc principii de bază, cum ar fi legile fizicii în primul rând. Vă expun toate oportunităţile  şi identificaţi ce e cel mai bine pentru voi. Şi acesta este primul pas în a recupera identitatea naţională, în cunoaşterea celor mai bune resurse. Voi ştiţi mai bine ca mine.

● Mugur Istode: Vă mulţumesc pentru interviu!
● Gunter Pauli:
Cu mare plăcere!
Citeşte mai multe despre:   special

 

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 





Mai multe titluri din categorie

Semnalul de alarmă transmis de durerile de abdomen apărute noaptea

Semnalul de alarmă transmis de durerile de abdomen apărute noaptea
Unii oameni suferă o cascadă de tulburări în sistemul digestiv, în mijlocul unor stări emoţionale. Când aşteaptă să intre la un examen, la un interviu pentru loc de muncă, aceşti emotivi sau stresaţi se...

Capul listei PNL pentru europarlamentare, bani grei din contracte cu statul

Capul listei PNL pentru europarlamentare, bani grei din contracte cu statul
Galerie Foto Jurnalist, până săptămâna trecută, când a devenit politicianul în care Partidul Național Liberal își pune toate speranțele în alegerile europarlamentare de anul acesta, realizatorul TV Rareș Bogdan se...

Fraţii Băsescu şi-au băgat nevestele la “înaintare”, în afacerile controversate ale familiei

Fraţii Băsescu şi-au băgat nevestele la “înaintare”, în afacerile controversate ale familiei
Galerie Foto Schimbare de strategie în ceea ce priveşte business-urile controlate de familia ex-prezidenţială. Două dintre afacerile cele mai scandaloase în spatele cărora se află fostul preşedinte al României, Traian...

Motivarea CCR privind protocoalele: Justiția nu a putut fi înfăptuită în numele legii

Motivarea CCR privind protocoalele: Justiția nu a putut fi înfăptuită în numele legii
Galerie Foto Motivarea Deciziei CCR, prin care a s-a constatat încălcarea gravă a Constituției prin încheierea protocolului secret între SRI și Parchetul General, condus, în 2009, de Laura Codruța Kovesi, devoalează modul...

Cum îi facem pe copii să citească din plăcere

Cum îi facem pe copii să citească din plăcere
Cum îi învăţăm pe cei mici să iubească lectura? Este o întrebare pusă de mulţi părinţi. Copiii se plâng de multe ori că nu înţeleg materia la clasă iar unele romane sunt prea greoaie pentru ei. Aşa...

Cum deosebim durerile de coloană de cele provocate de calculii renali

Cum deosebim durerile de coloană de cele provocate de calculii renali
Durerile de spate sunt cauzele cele mai frecvente în lume ale cererilor de concedii medicale. Cei mai mulţi oameni au fost necăjiţi cel puţin o dată de aceste dureri, dar puţini îşi dau seama exact dacă...

Eveniment istoric: Regele Carol al II-lea va fi înmormântat lângă fiul său, Regele Mihai

Eveniment istoric: Regele Carol al II-lea va fi înmormântat lângă fiul său, Regele Mihai
Controversatul rege al României, Carol al II-lea, care nu şi-a găsit încă, metaforic vorbind, odihna veşnică, va fi reînhumat alături de fiul său, Regele Mihai. Amintim că, la capătul unei vieţi zbuciumat...

Kovesi, dublă urmărită penal. Colegă de dosar cu “paraditorii” Onea și Negulescu

Kovesi, dublă urmărită penal. Colegă de dosar cu “paraditorii” Onea și Negulescu
Fosta șefă a DNA are două dosare penale în care Secția pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție a început urmărirea penală împotriva ei. Pe lângă dosarul “Jakarta”, anchetatorii au pus-o pe Laura...

Absolvenţi de Medicină seduși de sistemul sanitar din Vest. Acum, vor să trateze bolnavii de acasă, ca în Occident

Absolvenţi de Medicină seduși de sistemul sanitar din Vest. Acum, vor să trateze bolnavii de acasă, ca în Occident
Galerie Foto În timp ce, anual, mii de doctori aleg să muncească în spitalele de peste hotare, atraşi nu doar de salariile mari, ci şi de condiţiile şi facilităţile care li se oferă acolo, sunt şi câţiva – din...

Cel mai toxic aliment din lume - Românii îl consumă ca pe o delicatesă

Cel mai toxic aliment din lume - Românii îl consumă ca pe o delicatesă
Faptul că somonul crescut în condiţii artificiale ar putea fi lipsit de beneficii pentru sănătatea organismului nu mai este o noutate. Mai multe cercetări efectuate de-a lungul timpului au constatat că...

Povestea inginerului timișean care a renunțat la viața de corporatist

Povestea inginerului timișean care a renunțat la viața de corporatist
Un inginer din Timiş, care a lucrat timp de mai mulți ani într-o companie multinaţională, a decis să renunțe la slujba bine plătită, pentru a-şi deschide o afacere în domeniul agricol. Citeste continuarea...

Decretul prezidențial care a adus în “sistem” generația care a instaurat statul paralel

Decretul prezidențial care a adus în “sistem” generația care a instaurat statul paralel
Galerie Foto Un decret prezidențial, semnat de fostul președinte al României, Emil Constantinescu, în primăvara anului 1998, face, astăzi, demonstrația modului în care “s-au aliniat astrele” în procuratura din România

Ce boală gravă poate ascunde o răguşeală prelungită

Ce boală gravă poate ascunde o răguşeală prelungită
Oamenii se sperie, uneori, de o mică ameţeală, sau ignoră simptome aparent banale, cum ar fi o răguşeală, deşi acestea ar putea semnala boli grave. Care sunt suferinţele din nas, gât, urechi considerate cu...

Satul fără hoţi din România. Aici localnicii lasă pungile cu bani în gard

Satul fără hoţi din România. Aici localnicii lasă pungile cu bani în gard
Pare o poveste din vestul Europei, însă se întâmplă la noi, în sudul judeţului Mehedinţi. Aici există o localitate în care oamenii trăiesc liniştiţi, fără teama de a furaţi. Satul se numeşte Eibenthal...

Alex, preotul român cu parohie în Coasta de Fildeş

Alex, preotul român cu parohie în Coasta de Fildeş
Galerie Foto În România zilelor de astăzi, cei mai mulţi dintre tineri aleg să plece din ţară la muncă, în speranţa unei vieţi mai bune. Chiar dacă majoritatea dintre ei aleg marile oraşe ale lumii, unii preferă să...
Serviciul de email marketing furnizat de