x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

FC Olt nu-şi propunea să joace în cupele europene

0
Autor: Daniel Stan 15 Ian 2009 - 00:00

Pentru nostalgici, dar mai ales pentru microbiştii de azi, se cuvine să reamintim povestea primei echipe săteşti care a activat pe prima scenă a fotbalului românesc. Viitorul Scorniceşti s-a fondat în anul 1972 în urbea rurală unde s-a născut fostul preşedinte Nicolae Ceauşescu, "naşul" înfiinţării fiind cumnatul acestuia, Vasile "Ghiţă" Bărbulescu. După şapte ani a promovat în Divizia A, însă înainte de acest pas printre iubitorii de fotbal circula o poveste.



Se spunea că Nicolae Ceauşescu nu ar fi dorit promovarea Scorniceştiului dintr-o aşa-zisă superstiţie, după ce, la trecerea din "judeţeană" în "C" şi, mai departe, în "B", reuşite consecutive în ediţiile ’76-’77 şi ’77-’78, în fiecare an conducătorului partidului îi murise câte un părinte! După promovare, Viitorul Scorniceşti a ajuns FC Olt Scorniceşti şi apoi FC Olt. La început, partidele le-a disputat la Slatina, pentru ca, o dată cu terminarea construcţiei unui stadion ultramodern, în 1986, să se mute la Scorniceşti, pe o arenă a cărei capacitate depăşea cu mult numărul locuitorilor aşa de­numitului "oraş".

Revenind la începutul anului 1989, trupa olteană se reunea, la 7 ianuarie, sub comanda lui Marian Bondrea, un antrenor necunoscut la acea vreme. Un obiectiv clar nu exista. "A fost prima mea experienţă pe prima scenă. Nu am stat decât un sezon la FC Olt, dar, în ciuda a tot ce s-a spus despre această echipă, m-am simţit extraordinar, a fost o experienţă frumoasă pentru mine. De echipă se ocupau preşedintele Truţescu şi Gheorghiţă Bărbulescu. Eram singura echipă cu fanfară. Vă spun sincer că nu exista influenţă din partea lui Nicolae Ceauşescu. Doar înaintea meciurilor cu Dinamo ni se cerea, din partea conducerii şi a factorilor locali, să facem tot ce putem pentru a învinge. Chiar am şi bătut pe Dinamo în acel retur cu 1-0, a marcat Pena", a rememorat Bondrea perioada de la Scorniceşti.

Tehnicianul a făcut o declaraţie care, la 20 de ani distanţă, uimeşte: echipa din oraşul lui Ceauşescu avea interzis în Europa. "Poate nu va crede nimeni, dar la FC Olt nu se dorea o participare în cupele europene, practic, nu aveam un obiectiv clar, ci doar să ne menţinem acolo sus în clasament. De exemplu, în ultima etapă a sezonului 1988-1989, eram pe locul 5 şi jucam cu Victoria. Puteam rezolva uşor şi ajungeam în Cupa UEFA, însă am înţeles că nu era o prioritate. Până la urmă a ajuns More­niul în Europa. Despre echipă pot spune că aveam un lot foarte bun, cu Mihali, cu Stângaciu, cu Pena, cu Eftimie sau cu Dorinel Munteanu, pe care eu l-am reprofilat din fundaş stânga pe postul pe care s-a consacrat ulterior şi unde a evoluat în permanenţă, la mijlocul terenului", a mai spus Bondrea.

În ceea ce priveşte poveştile cu bunăstarea existentă la Scorniceşti, într-o perioadă când totul era raţionalizat, Bondrea a confirmat în parte: "Da, este adevărat, se poate spune că eram mai privilegiaţi, puteam cumpăra orice, eram şi ajutaţi în acest sens. Dar la fel se petrecea la toate cluburile, fotbalul era o prioritate în acele vremuri". După Revoluţie, noua conducere a FRF a retrogradat pe FC Olt, care, încet, încet, s-a reîntors în anonimatul ligilor inferioare.

Linia de clasament la începutul anului 1989
8. FC Olt    17    5    7    5    17-25    17p

Puncte realizate pe teren propriu la finalul turului de campionat 1988/1989: 13 (a pierdut câte 1p la FC Bihor, Sportul Studenţesc, Univ. Craiova, Flacăra Moreni şi FCM Braşov); puncte obţinute în deplasare: 4 ( 2p la "U" Cluj, câte 1p la Victoria şi Oţelul)
Golgeterii echipei: Turcu – 6 goluri (1 din 11 m); Eftimie – 3 (1 din 11 m); D. Munteanu, Ruse (ambele din 11 m) – câte 2; M. Popescu, S. Moraru, Pistol, Minea I – câte 1
Jucători folosiţi: 20 – Pistol, Turcu – 17 jocuri; Mihali, Eftimie – câte 16; Ruse, D. Munteanu – câte 15; M. Popescu – 14; C. Gheorghe – 13; Stângaciu, Minea I, Craiu – câte 11; Ov. Ciobanu – 10; M. Ene – 9; Bogdaniuc, Ad. Georgescu – câte 8; S. Ciurea, S. Moraru – câte 7; V. Popa – 6; Dudan – 5; A. Popescu – 3
Media notelor echipei: 6,10; media notelor jucătorilor (pe baza a minimum 10 jocuri): 1. Eftimie 6,59, 2. Stângaciu 6,50, 3. D. Munteanu 6,46; cele mai mari note: 8 (D. Munteanu, de două ori, Stângaciu, Turcu şi Eftimie, câte o dată)
Cartonaşe galbene: 24 (8 suspendări) – 13 jucători (cele mai multe Minea I, Mihali, Bogdaniuc – câte 3).
Cartonaşe roşii – nici unul
A beneficiat de 7 lovituri de la 11 metri – 4 transformate (Ruse 2, Turcu, Eftimie), 3 ratate (Eftimie, Mihali, Turcu); a fost sancţionată cu 9
penalty-uri – 8 transformate, unul ratat.
A expediat 242 de şuturi (187 "acasă", 55 în deplasare), din care 109 pe poartă (86 "acasă", 23 în deplasare).
Citeşte mai multe despre:   special,   câte,   eftimie

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 



Serviciul de email marketing furnizat de