x close
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Românii din Strasbourg sunt buni de pus la panoul de onoare

0
Autor: Carmen Plesa 19 Oct 2010 - 00:00
Românii din Strasbourg sunt buni de pus la panoul de onoare
Vezi galeria foto


În timp ce la Consiliul Europei politicienii vorbesc despre romii care stau în tabere mizere sau pe sub poduri, undeva, tot în Strasbourg, într-o cameră a bisericii românilor, "grupa mică" a comunităţii silabiseşte în limba de acasă a părinţilor, lângă harta României.

Afară îi aşteaptă părinţii - majoritatea medici care lucrează în Franţa şi care bat şi câte 50 de km ca să-i aducă pe cei mici la cursurile de română, de istorie şi religie. "Cine s-a născut în România?". Doar câteva fetiţe ridică, uşor mirate, mâna. Restul sunt... francezi. Sau aşa se consideră. "Dar la fotbal, când joacă Franţa cu România, toţi îţi spun că ţin cu România", zâmbeşte preotul Vasile Iorgulescu.

Comunitatea românilor din Strasbourg arată ca un panou de onoare. Mulţi medici renumiţi, mulţi funcţionari la instituţiile europene, mulţi studenţi. "90% dintre cei din comunitate sunt doctori în ceva", explică preotul Vasile Iorgulescu. Sunt ocupaţi, exigenţi, serioşi, dar în acelaşi timp solidari. Aşa că nimeni nu se miră că studenta care spală cu sârg vase, în bucătăria bisericii, e vreo fiică de ministru, iar cea care şterge geamurile numără mai multe doctorate. "În faţa lui Dumnezeu nu există titlul universitar", spune preotul, încântat de evoluţia comunităţii româneşti. Dacă azi românii se adună la biserică, se vizitează, se ajută, în urmă cu 27 de ani, când preotul, soţia sa şi cele două fiice au ajuns la Strasbourg, românii se temeau unii de alţii. 30-40 de persoane se adunau la slujbe, însă cum nu se ştia ce a "infilitrat" Bucureştiul, oamenilor le-a luat mult timp pentru a căpăta încredere, pentru a se cunoaşte şi a se ajuta, ca o adevărată comunitate.

Înainte de venirea unui preot din ţară, locurile în care se vedeau românii erau cele două cimitire (cel de la Soultzmatt şi cel de la Haguenau), în care sunt îngropaţi soldaţi români, prizonieri ai germanilor pe frontul din Alsacia-Lorena. La aceste cimitire mergeau câteva zeci de români din zona Strasbourgului, dar şi din oraşele germane apropiate, pentru a se reculege la mormintele soldaţilor şi ca să dea pomană.

Primul Crăciun de libertate al României i-a prins pe românii din Strasbourg cântând colinde în centrul oraşului. "Când au aflat francezii că suntem români, au venit puhoi. Au adus flori şi au aprins lumânări", îşi aminteşte preoteasa Iosefina Iorgulescu. A fost un Crăciun fără slujbe ortodoxe atunci, la Strasbourg. Pentru că francezii strânseseră atâtea ajutoare pe care voiau să le trimită în România, încât preotul şi românii din jurul lui n-au făcut decât să încarce tiruri care urmau să plece spre ţară. "Iniţial, era vorba de două tiruri. Dar s-a ajuns la 52! Firmele trimiteau încontinuu maşini pentru transport, noi încărcam", îşi aminteşte preotul. De altfel, timp de doi ani n-a apucat să scrie un rând, ocupat cu trimisul pachetelor în România. Dacă la început francezii trimiteau la grămadă, mai apoi au venit la biserică şi au cerut numele unor familii din România pe care le pot ajuta direct.

Apoi au urmat scrisorile de mulţumire din România, iar preotul trebuia să bată toate localităţile din care fuseseră trimise ajutoare, pentru a transmite mesajul. După perioada pachetelor, a venit cea a copiiilor români primiţi în vacanţe de familii franceze. Unii dintre acei copii sunt astăzi studenţi la Strasbourg.

Aceşti studenţi şi tineri medici care au ales în ultimul timp să lucreze în Franţa fac ca media de vârstă a comunităţii româneşti din Strasbourg să nu depăşească 40 de ani. De altfel, se vede şi în ritmul în care la biserică se oficiază botezuri: câte 30-40 de copii pe an. Pe lângă acestea sunt şi căsătoriile, cele mai multe mixte, între românce şi francezi. Cât despre înmormântări, preotul român din Strasbourg răsuflă uşurat: în 27 de ani, a trebuit să oficieze doar trei-patru.

Una dintre mândriile comunităţii este corala de 46 de membri, care, în ultimii 21 de ani, a fost chemată să ţină concerte la unele dintre cele mai importante evenimente din oraş. Prin această corală, prin medicii bine pregătiţi, prin artişti, prin studenţii eminenţi, e cunoscută de francezi comunitatea românească din Strasbourg. Pe scurt, comunitate care te faci să te simţi extrem de onorat.


Nici o părere proastă
"N-am întâlnit francez care să aibă o părere proastă despre români", spune Cristina, unul dintre medicii români care lucrează la Strasbourg. E în Franţa de doi ani şi jumătate, şi nu are decât cuvinte de laudă pentru francezi şi pentru sistemul lor medical. "Aici medicii români sunt foarte bine văzuţi şi există un mare respect pentru noi, atât din partea pacienţilor, cât şi a colegilor, care s-au străduit să ne ajute să ne integrăm cât mai rapid", spune Cristina, care lucrează într-o clinică.

În ultimul timp, pacienţii o mai întreabă ce e cu romii. "Nu înţeleg cine sunt, de unde au apărut şi de ce se numesc aşa", spune medicul, care trebuie să le explice francezilor că romii din România fac parte din aceeaşi etnie ca ţiganii din Franţa. "Mă întreabă de ce au fost numiţi într-un mod atât de apropiat de români şi de ce nu facem ceva ca să nu mai existe confuzii", mai spune medicul.

Citeşte mai multe despre:   special

 

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 





Mai multe titluri din categorie

Probă de rupt maşina pe drumul spre cel mai spectaculos traseu de rafting

Probă de rupt maşina pe drumul spre cel mai spectaculos traseu de rafting
Galerie Foto Drumul Judeţean 571 înseamnă 47 de kilometri de piatră, pământ şi, pe ici-colo, asfalt. Este cartea de vizită a Parcul Naţional Cheile Nerei, cele mai lungi şi mai frumoase din Europa. Pe aici trebuie să...

Augustin Lazăr, slujbaş la stat de-o viaţă, a donat sute de mii de euro celor două fiice

Augustin Lazăr, slujbaş la stat de-o viaţă, a donat sute de mii de euro celor două fiice
Procurorul general al României, Augustin Lazăr, a reuşit performanţa, în ultimele 12 luni, de a-şi dona aproape toate veniturile obţinute ca procuror, membru CSM şi profesor la Universitatea 1 Decembrie 1918 din...

Cea mai frumoasă cascadă, un paradis interzis turiştilor

Cea mai frumoasă cascadă, un paradis interzis turiştilor
Galerie Foto Reporterii Antena 1 au pus din nou degetul pe hartă şi au ajuns, de data aceasta, într-o regiune foarte populară printre turişti, Cazanele Dunării şi Parcul Naţional Cheile Nerei - Beuşniţa. Un mic popas la...

Codin Maticiuc, cu cărţile pe masă

Codin Maticiuc, cu cărţile pe masă
Mulţi îl ştiu pe Codin Maticiuc din lumina reflectoarelor lumii mondene, însă el este un personaj  complex. Codin scrie cărţi, scrie scenarii şi joacă în filme. Îşi rupe din timpul său să aducă...

Ștefan Gheorghe, tânărul care promovează Delta

Ștefan Gheorghe, tânărul care promovează Delta
Născut pe 21 septembrie 1993, Ștefan-Marian Gheorghe este unul dintre tinerii tulceni care au reușit să-și găsească locul și rolul în societatea românească. La fel ca în cazul altor tineri de vârsta lui,...

Afaceri liberale cu panouri de avertizare la Transgaz SA Mediaș

Afaceri liberale cu panouri de avertizare la Transgaz SA Mediaș
Galerie Foto Transgaz SA Mediaş invocă degradarea panourilor de avertizare la securitate şi sănătate din incinta companiei şi a achiziţionat, recent, de la o firmă de publicitate din Bucureşti, avertizoare vizuale noi. Contr...

Generația Zen schimbă piața muncii

Generația Zen schimbă piața muncii
Sunt prima generație de nativi digitali, tineri născuți într-o epocă în care Internetul e un drept fundamental și e la fel de comun ca apa caldă. Li se spune generația Z și, la nivel global, sunt cea mai numero...

Mirela Retegan: Copiii nu sunt proprietatea noastră

Mirela Retegan: Copiii nu sunt proprietatea noastră
Galerie Foto Mirela Retegan este cunoscută drept antrenoarea părinţilor şi fondatoarea „Găştii Zurli”. Este o voce puternică în lumea parentingului din România şi crede cu tărie în educaţia prin joacă şi iubire....

Cel mai greu moment din operaţia pe cord deschis

Cel mai greu moment din operaţia pe cord deschis
Galerie Foto Operaţiile pe cord deschis pentru grefarea de by-pass-uri în cazul blocării unor artere, cardiologia intervenţională, fără chirurgie, pentru spargerea unor cheaguri şi montarea stenturilor cu ajutorul unui...

Mircea Băsescu, în război cu propria firmă. Cum și-a crescut de patru ori salariul, în timp ce compania falimenta

Mircea Băsescu, în război cu propria firmă. Cum și-a crescut de patru ori salariul, în timp ce compania falimenta
Galerie Foto Mircea Băsescu loveşte din nou în cazul falimentului fabricii de împa­chetat pui, pe care a condus-o în Portul Constanţa. Obligat, definitiv, de Tribunalul Bucureşti să restituie companiei Fattoria Terrantica...
Serviciul de email marketing furnizat de