x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Ţiganii şi-au halit ajutoarele Europei şi ale României

0
Autor: Petru Zoltan 13 Apr 2009 - 00:00
Ţiganii şi-au halit ajutoarele Europei şi ale României Karina Knapek/Jurnalul Naţional
Vezi galeria foto


Există în ţara noastră oameni pentru care statul român plăteşte un salariu de 480 de euro zilnic. Ei sunt aşa-nu­miţii experţi, care oferă consultanţă statului în cadrul programului Phare 2005, în care sunt plătiţi să facă acte de identitate pentru ţiganii care nu au aşa ceva. Unii dintre experţi, ţigani şi ei, joacă rol dublu, fiind în acelaşi timp beneficiari ai fondurilor, dar şi controlori. Aşa s-au dus pe apa sâmbetei 3,3 mi­lioane de euro, în ciuda faptului că aceste documente trebuiau făcute gratis de primării. La jumătatea anului 2007 a fost demarat proiectul Phare 2005 intitulat "Accelerarea implementării strategiei naţionale de îmbunătăţire a situaţiei romilor". Obiectivul era, după cum spune şi denumirea, îmbunătăţirea situaţiei ţiganilor care nu aveau acces la serviciile publice sau pe piaţa muncii. În cadrul acestui program a fost alocată o sumă de 2.830.000 de euro, din care au fost finanţate 62 de proiecte pentru crearea documentelor de identitate pentru ţigani. Guvernul României a contribuit cu 830.000 de euro, restul banilor fiind alocaţi de Uniunea Europeană.



Există în ţara noastră oameni care câştigă, angajaţi fiind de stat, şi 480 de euro zilnic.
Ei sunt aşa-numiţii experţi de consultanţă plă­tiţi să verifice cum se fac acte de identitate pentru ţiganii care nu au aşa ceva. Unii dintre experţi, ţigani şi ei, joacă rol dublu, fiind în acelaşi timp beneficiari ai fondurilor, dar şi controlori. Aşa s-au dus pe apa sâmbetei 3,3 mi­­lioane de euro, în ciuda faptului că aceste documente trebuiau făcute gratis de primării.

La jumătatea anului 2007 a fost demarat proiectul Phare 2005 intitulat "Accelera­rea implementării strategiei naţionale de îmbunătăţire a situaţiei romilor". Obiectivul era, după cum spune şi denumirea, îmbună­tăţirea situaţiei ţiganilor care nu aveau acces la serviciile publice sau pe piaţa muncii. În cadrul acestui program a fost alocată o sumă de 2.830.000 de euro pentru finanţarea a 62 de proiecte pentru crearea cărţilor de identitate pentru ţigani. Guvernul României a contribuit cu 830.000 de euro, restul banilor fiind alocaţi de Uniunea Europeană, deşi legislaţia româ­nească prevede că în unele cazuri eliberarea acestor documente este gratuită.

Persoanele care nu realizează venituri sau cele care sunt incluse în programe de protecţie socială sunt scutite de la plata cheltuielilor de producere şi eliberare a actelor de indentitate, conform Hotărârii 1375 din anul 2006. "Situaţia nominală a persoanelor cărora li s-au schimbat documentele se transmite Primăriei care suportă cheltuielile pentru producerea şi eli­berarea acestora", a declarat Sergiu Mocanu, director executiv al Direcţiei Generale de Evidenţă a Populaţiei a Municipiului Bucureşti. Deci, s-au plătit bani pentru ceva ce primăriile trebuiau să facă gratuit, pentru că majoritatea ţiganilor, din zonele unde au fost implementate diverse proiecte, se încadrează în preve­derile acestei hotărâri.

CONSULTANŢĂ CU BANII GUVERNULUI
Pe lângă cele două milioane de euro, UE a mai alocat alţi 500.000 de euro pentru consultanţă. Contractul a fost câştigat de firma White Young Green - WYG împreună cu organizaţia Agenţia de Dezvoltare Comunitară Împreună, însă o parte din serviciile pe care trebuia să le presteze WYG au fost realizate din banii Secretariatului General al Guvernului (SGG), fără ca aceşti bani să se reîntoarcă în vistieria statului.
White Young Green Internaţional SRL este controlată de WYG International Projects Limited din Marea Britanie, care deţine 98% din acţiuni, restul aparţinând britanicului David Charles Ford. WYG International Projects Limited este un fond de investiţii din Marea Britanie.

Consorţiul trebuia să elaboreze Ghidul Solicitantului, să îl promoveze în comunităţile de ţi­gani, să evalueze proiectele depuse, să-i sprijine pe cei care urmau să implementeze pro­iectele şi să proceseze rapoartele ce urmau a fi întocmite. Ghidul Solicitantului era obligatoriu pentru organizaţiile ONG-uri şi autorităţile lo­cale sau judeţene care voiau să acceseze fonduri nerambursabile pentru realizarea de do­cumentele de identitate.

Cu toate acestea, Ghi­dul Solicitantului a fost realizat din banii Secretariatul General al Guvernului înainte de a fi semnat contractul de consultanţă cu WYG pentru că nu erau bani. Astfel, WYG a primit bani şi pentru ce făcuse deja Secretariatul General. Medana Mihuţ, şefa Unităţii de Imple­men­tare a Proiectelor din cadrul SGG, a încercat să explice cumva de ce s-a procedat aşa, dar fără a fi convingătoare: "Pentru că procedura de licitaţie s-a prelungit şi nu puteam să pierdem banii pentru asistenţa tehnică, am făcut noi ghidul aplicantului. L-am şi tipărit din banii noştri pentru o sesiune de informare la Centrul Infoeuropa. Am făcut CD-uri pentru prefecturi. Nu ştiu ce costuri am avut pentru că nu au fost foarte mari. Dar nu se poate să ce­rem banii înapoi. Noi nu avem voie să ne atin­gem de bani Phare pentru ghid, nu este legal să le cerem banii înapoi". Apoi, Mihuţ şi-a amintit că Secretariatul General are un buget şi că acest proiect putea fi implementat de instituţia la care lucrează. Până la urmă, concluzia este cla­ră, guvernul a plătit, iar WYG a rămas cu banii.

4806-89254-05copy.jpg
Click pe imagine pentru mărire!
SALARII GRASE PENTRU ŞMECHERI
Prin acest program Phare Guvernul României şi Uniunea Europeană au finanţat 62 de proiecte din diferite zone ale ţării pentru realizarea a 25 de mii de documente de identitate. Cei implicaţi în cadrul acestui program trebuiau să vegheze la implementarea proiec­telor. Marian Daragiu este unul dintre experţii juniori angajaţi în cadrul programului şi trebuie să monitorizeze felul în care se implementează proiectele pe zona Transilvania.

Totodată, el conduce şi Fundaţia Ruhama care a beneficiat din partea Guvernului de două proiecte în valoare de 100.000 de euro. Fundaţia Ruhama a fost înfiinţată de Marian Daragiu, Leontina Daragiu şi Ioan Bică, pentru a desfăşura activităţi de ajutorare a familiilor nevoiaşe. În anul 2002, fundaţia a înfiinţat societatea Plan Info SRL din Oradea, ai cărei administratori erau la acea vreme Marian şi Leontina Daragiu. Astfel, şeful fundaţiei Ruhama a fost plătit de Guvern şi UE să verifice ce face fundaţia lui. Cu un tupeu fantastic, Daragiu a negat acest lucru: "Eu nu am fost implicat în proiectele Fundaţiei Ruhama.Nu o să găsiţi numele meu în nici un document! Ce legătură am eu ca persoană independentă cu fundaţia? Organizaţia a participat la o licitaţie, iar eu ca expert am fost contractat, dar nu am fost implicat în monitorizarea acestor proiecte în Oradea".

În cadrul acestui program statul român a decontat oficial salarii cuprinse între 100 şi 480 de euro pe zi experţilor români care se ocupă de implementarea proiectului. Neoficial însă experţii primesc mult mai puţin, restul banilor ajungând în contul firmei de consultanţă. Astfel, Corina Atanasiu, liderul proiectului, a lucrat 250 de zile pentru care statul român a plătit 120.000 de euro.

Potrivit unui document obţinut de la SGG pentru trei experţi-cheie s-a plătit nu mai puţin de 312.000 de euro pentru câteva luni de muncă. Alături de cei trei specialişti au mai fost plătiţi alţi zece consultanţi care au primit în total puţin peste 110.000 de euro. Gelu Duminică, directorul executiv al Agenţiei Împreună, a recunoscut că la mijloc e ceva în neregulă: "Chiar dacă în buget expertul este trecut cu 480 de euro pe zi, în realitate primeşte o altă sumă, pe bază de contract legal. Expertul semnează pe cât ia. WYG, de exemplu, se duce la autoritatea contractantă şi spune: omul meu a lucrat 20 de zile pe chestia asta, iar costul unitar este de 480 de euro. Cu cât îl plăteşte WYG mai departe e fix problema lui, pentru că au contract". Aceste şmecherii financiare ar trebui să dea de gândit autorităţilor de control din domeniu, dar şi OLAF-ului, instituţia Comisiei Europene care verifică cum sunt cheltuiţi banii comunitari.

Contract făcut pe genunchi
Ca să nu se piardă banii alocaţi acestui Program Phare, angajaţii Secretariatului General al Guvernului au apelat la tot felul de tertipuri pentru a fenta legislaţia. Contractul cu consorţiul WYG - Împreună a fost semnat cu 12 zile înainte de termenul-limită pentru depunerea pro­iectelor.
Potrivit legislaţiei, cu zece zile înainte de termenul-limită firma care a câştigat contractul de asistenţă tehnică nu mai are voie să acorde consultanţă ONG-urilor sau autorităţilor locale care vor să depună proiecte.
Practic, consorţiu WIG - Împreună avea doar două zile ladispoziţie pentru consultanţă. Gelu Du­minică de la "Împreună" a susţinut că este vina Guvernului, care nu s-a arătat deloc grăbit să semneze contractul de asistenţa tehnică şi că dacă nu făcea SGG ghidul şi promovarea, banii s-ar fi pierdut.
Şi cum în cele două zile nu se puteau face prea multe, SGG împreună cu consultanţii s-au decis să organizeze la nivel na­ţio­nal mai multe întâlniri, în care chipurile răs­pundeau la întrebările celor care voiau să contracteze proiecte.
Însă, echipa de consultanţă le explica organizaţiilor non-guvernamentale termenii de referinţă pentru că dacă nu făceau acest lucru se trezeau fără cereri de proiecte, iar banii trebuiau returnaţi Uniunii Europene. "Noi, teoretic şi legal, nu prea mai aveam voie să facem nimic. Oamenii pri­meau răspunsul oral, pentru că altă variantă nu mai exista", a mai spus Gelu Duminică.
Citeşte mai multe despre:   special,   proiecte,   impreuna,   banii,   consultanţă

 

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 





Mai multe titluri din categorie

Statul i-a închis Elenei Udrea firma care a lucrat pământurile lui Băsescu

Statul i-a închis Elenei Udrea firma care a lucrat pământurile lui Băsescu
Galerie Foto Firma pe care Elena Udrea a înfiinţat-o, în anul 2013, care a lucrat, în arendă, terenurile pe care Ioana Băsescu le-a achiziţionat în localitatea Nana, judeţul Călăraşi, a fost închisă de Tribunalul...

Povestea omului care a făcut din modă un show planetar

Povestea omului care a făcut din modă un show planetar
Galerie Foto Creatorul de geniu, personajul enigmatic şi designerul plin de vervă creatoare, Karl Lagerfeld, a plecat din această lume marți, la vârsta de 85 de ani. Stilistul şi fotograful cel mai cunoscut din lume, directorul...

Firma din Ploieşti s-a împrumutat la bănci înainte de a plăti avionul privat pentru Jakarta

Firma din Ploieşti s-a împrumutat la bănci înainte de a plăti avionul privat pentru Jakarta
Galerie Foto Compania Conti SA Ploieşti, care a plătit, la cererea lui Sebastian Ghiţă, în aprilie 2011, mare parte din contravaloarea cursei aeriene a Ţiriac Air, pentru aducerea din Indonezia a lui Nicolae Popa, s-a...

Martin Sodomka, de la inginer, la scriitor de cărţi pentru copii

Martin Sodomka, de la inginer, la scriitor de cărţi pentru copii
Oare cum se construieşte un automobil? Doi prieteni, şobolanul Arnie şi vrăbioiul Bill, îi învaţă pe cei mici care sunt piesele din care e compusă o maşină. Povestea a fost imaginată de scriitorul ceh Martin...

De ce fetele sunt predispuse la deviaţiile de coloană

De ce fetele sunt predispuse la deviaţiile de coloană
Părinţii se îngrijorează şi dau fuga la medic cum li se pare ceva nelalocul lui în coloana copiilor, la picioruşele micuţilor. Unele alarme sunt nejustificate. Interviu cu profesor doctor Mihai Jianu,...

Operaţiunea “Jakarta”. Cum a ”lucrat”  Kovesi, în aceeaşi zi, şi extrădarea lui Popa, şi arestarea lui Vîntu

Operaţiunea “Jakarta”. Cum a ”lucrat”  Kovesi, în aceeaşi zi, şi extrădarea lui Popa, şi arestarea lui Vîntu
Galerie Foto Dosarul în care Laura Codruţa Kovesi este acuzată de luare de mită, abuz în serviciu şi mărturie mincinoasă devoalează modul în care operaţiunea “Jakarta” a fost pusă la punct şi fabricată, cu scopul...

Suspecta Kovesi, la un pas de suspendarea din magistratură

Suspecta Kovesi, la un pas de suspendarea din magistratură
Laura Codruța Kovesi, urmărită penal de Secția pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție pentru fapte deosebit de grave, legate de modul în care a fost finanțată aducerea în  țară, în anul 2011,...

Darius, micul filantrop care i-a cântat lui Dalai Lama

Darius, micul filantrop care i-a cântat lui Dalai Lama
Galerie Foto Darius Condurache (11 ani) este un tânăr saxofonist şi pianist român care cântă la diverse evenimente organizate pe teritoriul Marii Britanii, în general cu scop caritabil, debutul în cariera sa făcându-l în...

Scamatorie marca Mircea Băsescu: Din datornic la stat, să transformi statul dator la tine

Scamatorie marca Mircea Băsescu: Din datornic la stat, să transformi statul dator la tine
Mircea Băsescu, fratele fostului președinte Traian Băsescu, încearcă să pună mâna pe 1,1 milioane de lei de la stat, printr-o compensare a unei restituiri de TVA neefectuate de Direcția Finanțelor Publice cu...

Dan Voiculescu: Globalizarea forțată anulează personalitatea și creativitatea individului

Dan Voiculescu: Globalizarea forțată anulează personalitatea și creativitatea individului
Profesorul Dan Voiculescu vorbește, în cadrul unui interviu acordat jurnalistului Ion Cristoiu, despre presiunea globalizării forțate, ca efect al postcapitalismului. Dialogul, pornit de la lucrarea “Doctrina...

Respingerea cărnii şi a pâinii, semne în cancerul de pancreas

Respingerea cărnii şi a pâinii, semne în cancerul de pancreas
Cancerul de pancreas este o boală parşivă fiindcă durerile nu apar decât târziu, dar alte simptome anunţă totuşi instalarea acestei maladii maligne. Despre aceste semne explică profesor doctor Mircea Beuran, de...

Profesorul Dan Voiculescu: Trăim un moment de recalibrare politică și socială

Profesorul Dan Voiculescu: Trăim un moment de recalibrare politică și socială
Interviu eveniment acordat de profesorul Dan Voiculescu renumitului jurnalist Ion Cristoiu. Profesorul Voiculescu trage un semnal de alarmă: capitalismul devine din ce în ce mai puțin sustenabil, iar planurile pentru...

Sechestrul penal pe moșia lui Băsescu, menținut de instanță. Afacerile omului din spatele fraudei cu terenuri prosperă

Sechestrul penal pe moșia lui Băsescu, menținut de instanță. Afacerile omului din spatele fraudei cu terenuri prosperă
Galerie Foto Ioana Băsescu, fiica cea mare a fostului președinte, Traian Băsescu, încearcă, fără succes, să radieze din cărțile funciare ale terenurilor agricole achiziționate în 2013, la Nana, a sechestrelor penale...

Hoda Barakat: Fac experimente pe personajele mele ca un om de ştiinţă nebun

Hoda Barakat: Fac experimente pe personajele mele ca un om de ştiinţă nebun
Hoda Barakat este o scriitoare libaneză de succes în întreaga lume. Locuieşte în Paris de mulţi ani însă scrie doar în arabă, limba de care s-a reîndrăgostit. Autoarea a fost recent în România să-şi...

Audit pentru angajați, de la distanță

Audit pentru angajați, de la distanță
Dezvoltarea tehnologiei a dus într-o nouă eră și domeniul HR, care beneficiază astăzi de foarte multe produse mult mai ieftine și mai rapide decât în trecut. Simpla abonare la un site în spatele căruia se...
Serviciul de email marketing furnizat de