x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Ziua în care PCR a fost adus în sapă de lemn

0
Autor: Vasile Surcel 21 Ian 2010 - 00:00
Ziua în care PCR a fost adus în sapă de lemn Jurnalul foto/
Vezi galeria foto


Ianuarie 1990: o lună extrem de tulbure, în cursul căreia s-a petrecut un eveniment extraordinar, de neconceput cu doar câteva săptămâni înainte: dintr-o singură trăsătură de condei, Partidul Comunist Român a rămas sărac lipit pământului.

"Vidul de putere" lăsat în urma sa de Revoluţia din Decembrie '89 a fost ocupat de Frontul Salvării Naţionale. O schimbare de roluri ce a nemulţumit atunci o bună parte a societăţii şi a făcut ca multe decizii politice să fie luate sub presiunea străzii. La 12 ianuarie 1990, în urma unor ample mişcări de protest, puterea nou instalată a emis un decret prin care PCR era scos în afara legii. Dar, a doua zi, actul normativ a fost anulat, sub motiv că era antidemocratic.

Apoi, după o săptămână, Consiliul Frontului Salvării Naţionale a emis, discret, aproape fără ştiinţa opiniei publice, un alt act, cu adevărat important: "Decretul-Lege nr. 30/18.01.1990, privitor la trecerea în proprietatea statului a patrimoniului fostului Partid Comunist Român". Un decret, de care nu-şi mai aminteşte aproape nimeni.

CÂT DE BOGAT A FOST PCR?
Imediat după Decembrie '89, s-a tot vorbit despre averi. Mai întâi despre averile "clanului Ceauşescu", ascunse prin bănci străine. În anii care au urmat, discuţiile s-au referit la alţi bani ascunşi în străinătate: "Conturile Securităţii". Dar, în tot acest timp, nu s-a vorbit aproape niciodată despre "averea PCR". O avere concretă, aflată acasă, sub ochii noştri. O avere cu adevărat consistentă care, după ce a fost trecută în proprietatea statului, a fost "pasată" de la un minister la altul până a fost înghiţită de neantul "economiei de piaţă".

Evaluările făcute la începutul anilor '90 au stabilit că patrimoniul PCR valora peste 40 de miliarde de lei. Erau leii "viguroşi" ai acelor ani, când dolarul costa doar 18 lei. Un calcul simplu arată că, pe atunci, averea partidului preţăluia cam 2,2 miliarde de dolari.

PE BANII STATULUI
Hotărâtă de CFSN, în calitatea sa de putere politică provizorie, "naţionalizarea" averii PCR a căpătat putere juridică abia la 7 februarie 1990, când s-a emis "Hotărârea de Guvern nr. 115, privind aplicarea Decretului-Lege nr. 30 din 18 ianuarie 1990 în legătură cu trecerea patrimoniului PCR în proprietatea statului". Care a intrat însă în vigoare abia după publicarea sa în Monitorul Oficial nr. 148, din 30 iunie 1992.

Pentru ca lucrurile să fie cât mai clare, acolo nu este uitat nici un amănunt. De la început, art. 2 menţionează: "Cadourile şi trofeele primite din ţară şi din străinătate, existente în depozite, palate şi vile, vor fi inventariate împreună cu Ministerul Culturii. Obiectele de valoare muzeistică, istorică, de artă şi cinegetice vor fi preluate de Ministerul Culturii şi introduse în patrimoniul naţional". Iar art. 3 stabileşte: "Cheltuielile de întreţinere şi conservare, efectuate de la 1 ianuarie 1990 şi până la data semnării protocoalelor de predare-preluare, precum şi cheltuielile ocazionate de funcţionarea comisiilor de predare, se vor suporta de organele centrale şi locale care au preluat patrimoniul respectiv".

RISIPITE ÎN CELE PATRU ZĂRI
Acestea erau însă doar mărunţişuri. Adevărata "avere a PCR", compusă din vile de protocol, palate, sedii locale de partid, dar şi întreprinderi speciale, precum şi "traseul" pe care acestea urmau să-l parcurgă după intrarea "în proprietatea statului", sunt descrise în Anexele legii. Prima dintre acestea conţine "Lista imobilelor, inclusiv mijloacele fixe şi obiectele de inventar aferente ce trec în administrarea Ministerului Culturii".

Este vorba despre 16 "obiective", dintre care cele mai importante erau: Castelul Peleş, cu toate anexele sale, Castelul Buftea, Castelul din localitatea harghiteană Arcuş (plus ciupercăria şi livada), fostul Muzeu al PCR, Centrul de Creaţie "Cântarea României", Biblioteca Naţională, cea din Centrul Civic, Muzeul Naţional de Istorie, Palatul Olăneşti, Palatul Herăstrău din Şos. Kiseleff nr. 28 cu parcul de 1,4 ha, dar şi "fondul de carte existent la nivel central şi teritorial".





Următoarea "Anexă" enumeră averea care i-a revenit Ministerului Învăţământului. Care nu se putea plânge de moştenirea primită de pe urma "defunctului PCR": Academia de Studii Social-Politice din Bd. Armata Poporului, Şcolile de Partid din Galaţi, Constanţa, Cluj, Oradea, Braşov, Timişoara şi Bacău, sediul Cabinetului de Partid din Tulcea, plus multe altele, mai mărunte.

Următoarea "Anexă" cuprinde cele 85 de "obiective" repartizate primăriilor, care au primit fostele sedii ale Comitetelor de partid judeţene, municipale şi ale celor de sector din Capitală. Plus casele de oaspeţi, hotelurile şi bazele sportive ale partidului. Iar o Primărie locală s-a procopsit cu Muzeul Doftana. Deosebit de consistent a fost patrimoniul oferit Primăriei Bucureşti.

Prin Oficiul de Prestări Servicii pentru Corpul Diplomatic, i-au revenit 100 de imobile în care funcţionau diverse ambasade şi firme străine. Iar prin Întreprinderea pentru Administrarea Clădirilor Bucureşti i s-au dat atât sediul fostului CC al PCR şi Casa Poporului, devenite ulterior sedii administrative, cât şi 10 imobile categoria superlux, din zone ultracentrale, ce ar fi urmat să fie închiriate, pe valută, unor ambasade şi reprezentanţe străine.

Iar această enumerare succintă descrie doar parţial modul în care ministerele şi-au completat zestrea patrimonială cu "hălci" mari din averea partidului unic. Ce s-a ales din imensa "avere a PCR"? Cele mai vizibile părţi din ea, precum Casa Poporului ori Palatul Cotroceni, sunt tot sedii ale organismelor politice. Imobilele de lux au intrat în patrimoniul RA-APPS, ori al altor gestionari de spaţii locative râvnite de noii potentaţi. O parte din vilele "de grad zero" au fost oferite unor politicieni de vază ca locuinţe de serviciu. Locuinţe din care ei nu au mai ieşit după expirarea mandatelor.

Altele au fost cumpărate pe mai nimic, în nişte condiţii juridice cel puţin dubioase. Asta s-a întâmplat în Capitală, dar şi în marile oraşe ale ţării. O altă parte din averea PCR a pornit pe un "traseu" şi mai complicat: a fost trecută din proprietatea publică în proprietatea privată a statului, iar de acolo, prin diverse "inginerii" financiare şi juridice, direct în proprietatea unor particulari. Particulari care, în timp, au alcătuit actuala noastră elită economică.


Palate, vile şi case de vânătoare
Lista ministerelor care au moştenit câte ceva din "averea PCR" a fost cu mult mai lungă. Ministerul Turismului a primit 26 de "obiective", printre care "Hotelul delegaţiilor oficiale din centrul Civic", "Hotelul Palace" şi Cazinoul din Sinaia, plus o mulţime de vile şi restaurante, inclusiv Complexul de odihnă Lacul Roşu. Armata a primit "sediul MapN din Centrul Civic", dar şi mai multe vile şi case de oaspeţi din Mangalia şi Sinaia. Iar Ministerul Apelor şi Pădurilor, 26 de cabane, case de vânătoare şi terenuri forestiere. În cei douăzeci de ani care au trecut de la intrarea în vigoare a Decretului-Lege nr. 30/1990, numele şi ariile de competenţă ale ministerelor s-au tot schimbat, iar unele dintre acestea au şi dispărut, "înghiţite" de altele nou înfiinţate. Iar o dată cu ele s-a pierdut şi urma "obiectivelor" care le-au fost repartizate.

 

Moştenirea primită de Guvernul României
Desigur că Nicolae şi Elena Ceauşescu nu s-au gândit niciodată că "Palatul Primăverii" (foto) va fi inclus în "averea întregului popor". Şi, totuşi, exact aşa au stat lucrurile după ianuarie 1990. Guvernul României post-comuniste nu a fost nici el lăsat pe dinafara "împărţelii". Legea conţine şi "Lista palatelor şi vilelor ce rămân la dispoziţia Guvernului şi a altor organe centrale, pentru oaspeţii străini". Listă din care fac parte "Palatul Cotroceni", "Palatul Primăverii" (Lac l), "Palatul Floreasca" (Lac ll), "Palatul Floreasca" (Lac lll), "Palatul Primăverii" nr.50, Vila "Panseluţa" din Neptun, Vila nr.11 din Snagov sat, "Palatul Snagov" din Snagov Parc, Vilele din Pădurea Scroviştea (1-5), Vila "Izvorul" din Predeal, dar şi Palatele "Foişor" şi "Pelişor" din Sinaia. În plus, Ministerul Economiei Naţionale a primit în administrare zece imobile din Bucureşti, situate pe străzile Turgheniev, Molière, Dante, Primăverii, Cosmonauţilor şi pe Bdul Aviatorilor, pentru a fi închiriate pe valută unor reprezentanţe străine.

Citeşte mai multe despre:   special

 

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 





Mai multe titluri din categorie

O incursiune în lumea „foarte oltenilor”. Băilești. Realitatea e mai haioasă ca bancurile

O incursiune în lumea „foarte oltenilor”. Băilești. Realitatea e mai haioasă ca bancurile
Galerie Foto Se spune că sunt câteva locuri pe care este obligatoriu să le vizitezi în viață. Piramidele, Babilonul, Marele Canion, Cascada Niagara. Dar eu spun că Băileștiul trebuie inclus în acest „must do it”. Este...

Procurorul DNA, schimbat cu cel de la SIIJ în dosarul Alinei Bica

Procurorul DNA, schimbat cu cel de la SIIJ în dosarul Alinei Bica
Instanţa supremă consideră că poate participa la procesul în care se rejudecă apelul Alinei Bica doar un procuror de la Secţia pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie, şi nu procurorul desemnat de DNA....

Poliartrita reumatoidă este sistemică: atacă şi inima, plămânii, rinichii, sistemul nervos

Poliartrita reumatoidă este sistemică: atacă şi inima, plămânii, rinichii, sistemul nervos
În capitolul medicinii despre bolile reumatismale se încadrează două categorii: boli de uzură, de degradare a articulaţiilor, boli degenerative şi boli reumatismale inflamatorii, mai puţine, dar mai grave. Cea...

Ancheta în afacerea „Peştele contaminat” va urca spre înalţi funcţionari ai statului

Ancheta în afacerea „Peştele contaminat” va urca spre înalţi funcţionari ai statului
Galerie Foto Afacerea “Peştele contaminat”, care a ieşit la iveală în aceste zile, după ce procurorul Teodor Niţă, din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Constanţa, a luat urma unei reţele...

Ziua cuţitelor lungi. Verdictele care pot arunca în aer alegerile

Ziua cuţitelor lungi. Verdictele care pot arunca în aer alegerile
Galerie Foto Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie judecă, astăzi, un nou termen în apelul formulat de preşedintele PSD, Liviu Dragnea, în ceea ce presa a numit “Dosarul angajărilor fictive de la DGASPC Teleorman”. Este f...

Înalta Curte a achitat-o pe Kovesi înainte de proces

Înalta Curte a achitat-o pe Kovesi înainte de proces
Judecătoarea Francisca Vasile, de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, care a dispus ridicarea măsurii controlului judiciar instituit de Secţia pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie pe numele...

Sindromul „burnout” distruge și afacerea, nu doar angajații

Sindromul „burnout” distruge și afacerea, nu doar angajații
Una dintre „maladiile” contemporane care afectează, în egală măsură, angajații și companiile, este sindromul „burnout”. Atunci când oamenii sunt suprasolicitați și încearcă să rezolve toate...

O bancă nu-şi poate recupera datoriile de la o companie debitoare din cauza SRI

O bancă nu-şi poate recupera datoriile de la o companie debitoare din cauza SRI
Galerie Foto Aflată în procedura insolvenţei, compania Mira Telecom, abonată, de ani de zile, la contracte importante încheiate cu structurile de forţă ale statului, se află în litigiu cu Banca Transilvania. Mai exact,...

Minunile Poliției Locale: a pus cetățenii să atace metroul

Minunile Poliției Locale: a pus cetățenii să atace metroul
Galerie Foto Primăria Sectorului 4 din Bucureşti este decisă să facă ordine în construcţii şi a dispus demolarea tuturor construcţiilor ridicate ilegal în aria sa de acoperire. Numai că în graba lor de a se conforma ordin...

Povestea românilor care au ajuns în Coreea de Nord

Povestea românilor care au ajuns în Coreea de Nord
Galerie Foto Alexandra şi Adrian sunt doi tineri pasionaţi de călătorii, care îşi transformă fiecare vacanţă în documentare filmate pe care le postează pe canalul lor de youtube. Cei doi nu pot sta liniştiţi la plajă,...

Planul de anihilare a Secţiei speciale. Cum pot fi blocate dosarele lui Kovesi

Planul de anihilare a Secţiei speciale. Cum pot fi blocate dosarele lui Kovesi
Galerie Foto Numirea, de către Camera Deputaţilor, a procurorului Gheorghe Stan, şef în funcţie al Secţiei pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie (SIIJ), ca judecător în cadrul Curţii Constituţionale are un...
Serviciul de email marketing furnizat de