x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Război pentru aer mai curat

0
Autor: Alexandru Nastase Anca Aldea 14 Dec 2009 - 00:00
Război pentru aer mai curat Bob Strong/Reuters
Vezi galeria foto
Negocierile de la Copenhaga sunt decisive pentru obţinerea unor rezultate concrete în lupta împotriva schimbărilor climatice. Marea provocare a conferinţei este semnarea unui nou acord internaţional de mediu, care să înlocuiască din 2012 Protocolul de la Kyoto.

Uniunea Europeană a promis un fond de 7,2 miliarde de euro pentru o perioadă de trei ani pentru a ajuta ţările sărace să facă faţă la schimbările climatice. Marea Britanie va oferi cea mai mare sumă - 1,6 miliarde de euro pe o perioadă de trei ani, până în 2012. Potrivit ziarului britanic The Independent, citat de Mediafax, România a găsit doar 7.782 euro pe an, Letonia - 11.118 euro, iar Estonia - 1,1 milioane de euro. Preşedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, declara pentru Financial Times că "situaţia în Bulgaria şi România nu este aceeaşi ca în Germania şi Danemarca", iar UE nu poate cere ţărilor UE care au programe FMI sau deficite bugetare uriaşe să facă "eforturi foarte considerabile".


MĂSURI URGENTE
Acordul de la Copenhaga trebuie să prevadă reduceri ale emisiilor suficiente pentru a atin­ge obiectivul global de limitare a creşterii temperaturii globale la mai puţin de 2° Celsius. Prin intermediul acestui document ţările in­dus­trializate se obligă să reducă emisiile la ni­velul tuturor ramurilor economice care sunt ge­ne­ratoare de astfel de emisii, urmând, de ase­menea, ca obiectivele privind emisiile tuturor ţărilor industrializate să fie cuprinse într-un singur acord.

Cele mai avansate ţări în curs de dezvoltare trebuie să îşi asume măsuri destina­te aducerii emisiilor proprii sub nivelul business-as-usual, în special economiile mari şi cele care sunt producătoare majore de emisii de gaze cu efect de seră (GES). Acordul de la Copenhaga trebuie să oblige ţările industriali­za­te să promoveze suport financiar imediat (2010-2012) pentru măsurile destinate prevenirii schimbărilor climatice în ţările în curs de dezvoltare. UE mai cere crearea un sistem pentru asigurarea de suport pe termen lung pentru reducerea emisiilor de GES în ţările în curs de dezvoltare, suport aco­perind ac­tivităţile privind adaptarea, coopera­rea tehnologică şi transferul de tehnologii. În sfârşit, acordul trebuie să conţină un mecanism de revizuire, astfel încât măsurile necesare să poată fi ajustate potrivit noilor evidenţe ştiinţifice ce urmează să apară.


STOP DISTRUGERILOR!
Indiferent de acţiunile celorlalţi mari poluatori, UE va reduce emisiile sale cu 20% până în anul 2020, dar intenţionează să crească obiectivul propriu privind pragul de diminuare a emi­siilor până la 30%, dacă şi celelalte părţi sunt dispuse să-şi asume angajamente similare. Emisiile din transportul internaţional trebuie reduse cu 10% pentru transportul aerian şi cu 20% pentru transportul maritim. Confe­rin­ţa de la Copenhaga trebuie să conducă la fo­lo­si­rea beneficiilor din transportul aerian şi ma­ri­tim pentru susţinerea iniţiativelor din ţările în curs de dezoltare, în special ale celor mai sărace.

Devastarea pădurilor tropicale trebuie înjumătăţită până în anul 2020 şi stopată până în anul 2030, iar Conferinţa de la Copenhaga trebuie să ia decizii în acest sens, dar şi pentru susţinerea reîmpăduririlor, singura cale de reducere a emisiilor în acest sector.


UN AN MAI DIFERIT...
Un raport alarmant arăta recent că tempera­tura aerului pe care îl respirăm ar putea creşte cu 7˚C în 2010 faţă de nivelul temperaturilor din era preindustrială. Michael Zammit Cutajar, preşedintele Convenţiei Naţiunilor Unite privind schimbările climatice, declara recent că este imperativ ca politicienii şi liderii lumii să coopereze pentru a evita apariţia unor schimbări climatice periculoase. "Creşterea temperaturii medii globale în raport cu nivelurile preindustriale nu trebuie să depăşească 2°-1,5° Celsius", a arătat Cutajar.

La iniţiativa micilor state insulare, în mod deosebit ameninţate de creşterea nivelului apelor oceanelor, o sută de ţări în curs de dezvoltare au insistat asupra necesităţii de a limita încălzirea la 1,5° Celsius, ceea ce ar presupune reducerea emisiilor mondiale de gaze cu efect de seră cu 85% până în anul 2050 în raport cu 1990. "Ne va fi absolut imposibil să acceptăm un acord care să ne conducă spre o încălzire mai mare de 1,5° Celsius. Ceea ce negociem aici este însăşi supravieţuirea noastră", au declarat liderii a două insule din Pacific.


ROMĂNIA, ALTFEL

Pentru un alt tip de supravieţuire ar trebui să se lupte şi ţara noastră. Tratat cu prioritate în alte ţări, subiectul schimbărilor climatice este amintit în România doar după un val de inundaţii, după luni întregi de secetă sau după ce vremea se strică brusc şi produce pagube materiale însemnate.

Agenţia Europeană pentru Mediu şi Grupul interguvernamental de experţi ONU pentru schimbări climatice au publicat recent mai multe modele care încearcă să preconizeze cum vor arată diferite zone de pe planetă în următoarea sută de ani, dacă fenomenul în­căl­zirii globale nu va fi stopat. Zone de coastă sub ape, suprafeţe întinse afectate deşertificare şi imposibil de folosit pentru agricultură, furtuni foarte dese, uragane foarte puternice, râuri şi fluvii revărsate, secetă prelungită.

Pentru Ro­mâ­nia, materialele arată că zona costieră, de la Vama Veche până la Sulina, va fi afectată de creşterea nivelului oceanului planetar. Tot sub ape ar putea ajunge întreaga Deltă a Dunării, iar zona de luncă dintre Tulcea şi Galaţi (situată de o parte şi de alta a fluviului) ar urma să devină o imensă mlaştină, Dunărea urmând să devină mult mai lată. În restul Dobrogei, însă, fenomenul de deşertificare ar putea lua am­ploare, mii de hectare urmând a fi lovite de ari­di­tate. Lovite de acest fenomen ar urma să fie şi teritorii din judeţele Olt, Dolj, Gorj, dar şi din Banat, regiuni care deja se confruntă cu acest fenomen. Zona de nord a ţării, atât Moldova, cât şi Transilvania sunt ameninţate de furtuni şi viituri, potrivit simulărilor realizate de celor două grupuri de experţi mai sus citate.


În momentul de faţă, la Copenhaga, politici­eni şi experţi din toată lumea încearcă să ia mă­suri pentru combaterea principalului fe­no­men responsabil de schimbările climatice: emi­si­ile de gaze cu efect de seră. UE a parafat deja un acord de reducere cu 20% a acestor emisii până în 2020, împreună cu creşterea ponderii folosirii energiilor alternative, ur­mând ca, în cazul semnării unui protocol glo­bal în acest sens, ţinta europeană să fie de 30%.


SUMMIT-UL ABUZULUI
La sfârşitul săptămânii trecute, zeci de mii de protestatari au ieşit în stradă pentru a cere lideri­lor politici reuniţi la summit-ul climei de la Copenhaga să ajungă la un consens pentru salva­rea Planetei. Aproximativ 900 de persoane dintre cei 100.000 de manifestanţi şi-au petrecut noaptea la poliţie, iar organizatorii protestelor au acuzat forţele de ordine de încălcarea drepturilor omului. Potrivit coaliţiei Climate Justice Action (CJA), "100 de persoane au fost reţinute în stradă, li s-au pus cătuşe şi au fost ţinute aşezate, în pofida frigului extrem" de la începutul serii şi "nu li s-a permis accesul la toalete începând de la ora 15.30 GMT". Nu li s-au acordat în­gri­jiri medicale şi nu li s-a dat un strop de apă sau acces la toaletă, scrie BBC, citând un respon­sabil al CJA. Duminică dimineaţa, poliţia a eliberat mare parte dintre persoanele reţinute şi a făcut noi arestări. În România, ziua de sâmbătă a fost una închinată manifestărilor împotriva încălzirii globale. O coaliţe de ONG-uri de mediu de la noi a chemat oamenii din 14 oraşe ale ţării şi din 130 de ţări ale lumii să participe la un priveghi, considerat un apel la liderii politici reuniţi la Copenhaga să semneze un acord eficient în domeniu.
Citeşte mai multe despre:   verde!

 

Ştiri din .ro


PUBLICITATE
 






Mai multe titluri din categorie

Prognoza METEO până pe 7 septembrie. Vreme mai caldă decât ar fi normal în prima săptămână și ultima

Prognoza METEO până pe 7 septembrie. Vreme mai caldă decât ar fi normal în prima săptămână și ultima
Meteorologii estimează pentru următoarele patru săptămâni valori termice peste mediile perioadei în prima săptămână de prognoză și ultima. Precipitaţii se anunţă excedentare în săptămâna 17 – 24...

Libanul sub șoc după distrugerea capitalei

Libanul sub șoc după distrugerea capitalei
Durere, deznădejde, furie - astfel descriu observatorii starea din Liban după explozia care a distrus o bună parte din Beirut. În noaptea de joi, proteste violente concentrate în zona parlamentului au fost...

Adrian Năstase, despre congresul PSD: Eu sunt un tip optimist, practic se readuce în circuitul public un partid important

Adrian Năstase, despre congresul PSD: Eu sunt un tip optimist, practic se readuce în circuitul public un partid important
Adrian Năstase a vorbit, vineri seara, despre programul politic al PSD lansat de către Marcel Ciolacu. "Echipa actuală a încercat să scoată şi a reuşit să scoată partidul de la reanimare după seria de...

Ca la noi, la nimenea! Guvernul înființează în august ce a DESFIINȚAT acum 9 luni: INA

Ca la noi, la nimenea! Guvernul înființează în august ce a DESFIINȚAT acum 9 luni: INA
Guvernul a avut pe ordinea de zi a ședinței  din 7 august o Hotărâre privind înființarea Institutului Național de Administrație . Dacă citești proiectul respectiv, ai impresia că ar fi o instituție...

Suspectul în cazul uciderii lui Emi Pian, arestat preventiv

Suspectul în cazul uciderii lui Emi Pian, arestat preventiv
Tânărul de 26 de ani, suspectat că l-a ucis pe Emi Pian, a fost arestat preventiv, vineri, potrivit deciziei magistraților Tribunalului București. Vineri, procurori criminalişti din cadrul Parchetului de pe...

Teodorovici: Mi-am depus azi candidatura pentru funcția de președinte al PSD

Teodorovici: Mi-am depus azi candidatura pentru funcția de președinte al PSD
Fostul ministru de Finanțe Eugen Teodorovici și-a depus, vineri, candidatura la șefia PSD, în condițiile statutului validat de Tribunal. El afirmă că nu va valida alegerea unui președinte „printr-un simulacru...

OFICIAL. Majorare de salarii pentru anumiți bugetari. Vor primi un spor de 40%

OFICIAL. Majorare de salarii pentru anumiți bugetari. Vor primi un spor de 40%
Executivul a aprobat, vineri, o ordonanță de urgență pentru majorarea salariilor angajaților direcțiilor de sănătate publică. Măsură a fost criticată anterior de USR: „Angajații statului nu merită...

PSD, despre deschiderea școlilor: Guvernul PNL obligă copiii, părinții și profesorii din România să joace într-un film prost care nu are cum să se termine bine

PSD, despre deschiderea școlilor: Guvernul PNL obligă copiii, părinții și profesorii din România să joace într-un film prost care nu are cum să se termine bine
Purtătorul de cuvânt al PSD, Lucian Romașcanu, a declarat că guvernul este complet nepregătit pentru începerea anului școlar, vinde scenarii colorate și aruncă responsabilitatea pe autoritățile locale....

Accident aviatic în India. O aeronavă cu 191 de pasageri la bord s-a prăbușit la aterizare. Cel puţin 16 persoane au murit

Accident aviatic în India. O aeronavă cu 191 de pasageri la bord s-a prăbușit la aterizare. Cel puţin 16 persoane au murit
UPDATE Cel puţin 16 persoane au murit, iar alte zeci au fost rănite în urma prăbuşirii avionului de pasageri pe aeroportul din oraşul indian Kozhikode (Calicut), afirmă surse din cadrul serviciilor de...

75 de ani de la primul atac nuclear

75 de ani de la primul atac nuclear
Japonia a comemorat, ieri, primul atac nuclear din istorie, care a avut loc în urmă cu 75 de ani, la 6 august 1945, la Hiroshima. În contextul pandemiei de coronavirus, participarea la ceremonia de comemorare a fost...

Firea: Conturile Primăriei București sunt blocate

Firea: Conturile Primăriei București sunt blocate
Primarul Capitalei Gabriela Firea a anunțat, vineri, că în acest moment conturile Primăriei sunt blocate, după ce Costică Costanda a pus poprire pe conturile instituției, după un proces care a durat 20 de ani...

Ludovic Orban i-a solicitat lui Nelu Tătaru să pregătească regulile de protecție sanitară pentru alegerile locale din acest an

Ludovic Orban i-a solicitat lui Nelu Tătaru să pregătească regulile de protecție sanitară pentru alegerile locale din acest an
Premierul Ludovic Orban i-a solicitat ministrului Sănătății, Nelu Tătaru, vineri, în cadrul ședinței de Guvern, ca împreună cu ministrul Afacerilor Interne și președintele Autorității Electorale Permanente...

Uriașul Festival al motocicliștilor din SUA începe fără măști

Uriașul Festival al motocicliștilor din SUA începe fără măști
De Vineri, 7 august, până în 16 august, în orașul Sturgis (Dakota de Sud)  se desfășoară un uriaș festival al motocicliștilor.  În 2020 este a 80-a ediție, participarea estimată fiind de...

VIDEO. Orban: Săptămâna viitoare vom adopta ordonanța de urgență privind rectificarea bugetară

VIDEO. Orban: Săptămâna viitoare vom adopta ordonanța de urgență privind rectificarea bugetară
Premierul Ludovic Orban a declarat, vineri, în cadrul ședinței de Guvern, că săptămâna aceasta se vor finaliza evaluările, iar săptămâna viitoare va aproba rectificarea bugetară. De asemenea, acesta a...

Cine câștigă de pe urma pandemiei de coronavirus. Companii de miliarde, profituri uriașe

Cine câștigă de pe urma pandemiei de coronavirus. Companii de miliarde, profituri uriașe
Acţiunile celor mai mari companii de tehnologia informației din SUA au înregistrat creşteri uriașe la Bursa din New York în 2020, favorizate de pandemia de coronavirus. Cele...
Serviciul de email marketing furnizat de