2.000 de elevi au luat Bacul după contestații

Contestaţiile la bacalaureat au iscat scandaluri în mai multe locuri din ţară. Elevii şi părinţii vorbesc despre răzbunări ale profesorilor nemulţumiţi de salarii, răfuieli între judeţe sau incompetenţă, în privinţa unora dintre evaluatorii examenelor de bacalaureat. Chiar şi unii profesori îşi acuză colegii de abuzuri. Problema cea mai gravă este că în cazul absolvenţilor care obţin abuziv note mai mici şi după contestaţii, metodologia nu prevede sancţiuni şi nici posibilitatea de modificare a mediei finale, chiar dacă le-ar da câştig de cauză instanţa de judecată.

Anul acesta s-a înregistrat o rată de promovare record la bacalaureat, 71,4%, cea mai mare din 2009 până acum, dar foarte mulţi absolvenţi s-au declarat nedreptăţiţi. Din cei 128.509 de candidaţi care s-au prezentat la toate probele, 42.215 au depus contestaţii, cele mai multe fiind la Limba şi literatura română. Un profesor din judeţul Constanţa a declarat, săptămâna trecută, imediat după afişarea rezultatelor, că a descoperit mulţi profesori de la licee tehnologice ajunşi în comisiile de examinare fără să cunoască baremul de corectare la limba română. Metodologia nu prevede sancţiuni pentru asemenea situaţii. Nici în cazul materiilor cu baraeme greşite nu s-a găsit o soluţie, deşi au fost profesori care au arătat ce erori conţineau rezolvările de la Economie, Logică şi Psihologie, unde nu au fost note de 10. Unii părinţi vor să dea în judecată Ministerul Educaţiei, pentru gravă neglijenţă.

Metodologie învechită şi păguboasă

Alte cazuri comentate intens în aceste zile sunt în legătură cu suspiciunile de pierdere a unor părţi din lucrări, în cazul unora dintre elevi, mai ales acolo unde nu au fost capsate în faţa elevului. “Copilul meu a avut note de 9 şi de 10 la română, ştiu ce a-nvăţat, dar nu înţelegem cum a fost posibil să ia o notă foarte mică. Ştim doar că foile nu au fost capsate până să iasă din sală, chiar la finalul examenului. Pe borderou s-au trecut şapte pagini, dar nu ştim câte s-au corectat sau dacă s-au corectat toate. Nici nu putem să cerem lucrarea înainte”, spune mama unuia dintre elevii care e consideră nedreptăţiţi. Aceste probleme care au apărut în ultimii ani nu au determinat factorii responsabili din minister să modifice şi metodologia de examen, care a rămas cea din perioada în care profesorii nu făceau abuzuri. Astfel, elevii nu au nicio şansă de a se apăra. “Cei care au suspiciuni pot face o cerere la inspectorat, pentru a vedea lucrările, dar nu se schimbă nimic în privinţa notelor finale, după contestaţii. Dacă evaluatorii nu şi-au făcut treaba, vor răspunde administrativ sau în faţa instanţei, dacă cei nedreptăţiţi îi vor da în judecată, dar notele nu se pot modifica printr-o decizie a instanţei”, explică Daniel Tomoni, şeful biroului de presă al Ministerului Educaţiei.

Cazuri ajunse la Poliţie, pentru excludere

Anul acesta a existat şi un caz fără precedent, pentru care încă se caută soluţii. Doi elevi din judeţul Dâmboviţa au depus plângere la Poliţie după ce au fost eliminaţi din examen de evaluatoarea lucrărilor de la Istorie, care a avut suspiciuni în legătură cu scrisul de pe foile de examen, Ministerul va avea rezultatul anchetei în câteva zile. “În cazul lor, ancheta continuă şi se va afla un rezultat foarte repede, în cel mult trei zile. Ancheta a-nceput la centrul de evaluare, s-a mers şi la centrele de examinare, unde au susţinut probele, şi se va lua o decizie, în urma cercetării”, mai spune Tomoni. Şi cei doi elevi au depus plângere la Poliţie, împotriva evaluatorului şi sunt pregătiţi să-şi caute dreptatea în instanţa de judecată, dacă nu se va rezolva problema în cadrul Ministerului Educaţiei. Tot ca o premieră, şeful Inspectoratului Şcolar din judeţ a declarat război total colegilor care i-au eleiminat pe cei doi elevi din examen, doar pe baza unor “suspiciuni rezonabile”, şi fără probe. “Doamna se crede expert grafolog. Trebuie să aducă dovezi pentru astfel de acuzaţii. Noi am vizionat imaginile de pe camerele video şi am văzut că nu s-au mişcat şi nu au vorbit în timpul examenului cei doi, iar numărul de pagini din bordeoru era corect”, a declarat, pentru Jurnalul Naţional, Ion Sorin, inspectorul şcolar general al judeţului Dâmboviţa.

Numărul mediilor de 10 a crescut, în urma contestaţiilor, de la 97 la 126. Rezultatele finale ale examenului de bacalaureat, după soluţionarea celor 42.215 contestaţii, au dus la o creştere a ratei de promovare până la 72,9%, după prima sesiune a bacalaureatullui de anul acesta – ceea ce înseamnă că încă aproape 2000 de elevi au luat bac-ul în urma contestațiilor. Anul acesta au fost şi cei mai puţini elevi înscrişi la bacalaureatului, din ultimii 27 de ani.

Solidaritatea profesorilor, în caz de abuzuri

Pe forumurile create pe internet, dedicate elevilor şi părinţilor, se vorbeşte despre indicaţiile pe care profesorii le-ar fi dat elevilor, în anumite judeţe. La Cluj li s-ar fi spus elevilor să nu depună contestaţii, pentru că profesorii nu vor acorda niciodată mai mult de 1,4 puncte, astfel încât să nu-şi afecteze colegii. Profesorii evaluatori care nu respectă baremele de corectare răspund administrativ, cu sancţiuni, dacă în urma conteastaţiilor se acordă mai mult de 1,5 puncte. Unii profesori i-au sfătuit pe elevi să scrie pe spatele primei foi de examen, în dreptul notei trecute peprima pagină, astfel încât, la contestaţie să nu vadă evaluatorul care a fost nota iniţială.