Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
O tânără, impresionată de viața copiilor instituționalizați, a pus pe picioare un program educațional numit „Ajungem Mari”, care susține educația acestora prin proiecte de voluntariat. 1.200 de voluntari merg în centrele de plasament din țară pentru a ține cursuri, workshop-uri, ateliere creative și activități socio-creative, prin care își propun să le dea copiilor defavorizați încredere în ei înșiși și să le formeze abilități pentru a deveni adulți responsabili, independenți și siguri pe picioarele lor.
În România sunt aproximativ 60.000 de copii instituționalizați, 90% dintre aceștia au părinţi care au fost decăzuţi din drepturi sau care i-au lăsat în grija statului pentru că nu aveau cu ce să îi întreţină. Fie că sunt în centre de plasament, unde 2-3 educatori se ocupă de câteva zeci de copii, în apartamente familiale, unde un adult are grijă de 6 copii, sau cazuri mai fericite în care locuiesc cu asistenți maternali, majoritatea sunt cu 2-3 ani în urmă la învăţătură faţă de colegii lor de la şcoală, personalul instituţiilor care îi au în grijă fiind insuficient pentru nevoile copiilor.
Mulți dintre ei provin din familii care nu i-au dus la școală și le este greu să țină pasul cu colegii lor, alții folosesc scuza că sunt din centrul de plasament pentru a scăpa de notele proaste, iar uneori educatorii preferă să le facă ei temele, în loc să le explice. Universul acestor copii este între educatori și profesorii de la școală. Nu prea are cine să stea de vorbă cu ei, nu are cine să îi îndrume sau să îi încurajeze, nu au încredere în ei și de multe ori nu știu nici ce calități au sau ce vor face mai departe. Acești copii au nevoie doar de un imbold ca să-și descopere pasiunile, să-și dezvolte abilităţile și să-și stabilească un țel. Mai mult decât atât, au nevoie de afecțiune, încurajare și încredere, fără de care întâmpină dificultăți de relaționare în societate și dezvoltă complexe sociale.
Educație prin voluntariat
„Ajungem Mari” este un program educațional al asociației Lindenfeld, creat cu scopul de a reduce trauma instituţionalizării, a abandonului sau a vieții în familii dezorganizate în care au loc frecvent abuzuri și nedreptăți.
Voluntarii devin exemple pentru copii și îi motivează să continue educația pentru a nu se întoarce în stradă.
Ideea educației cu ajutorul voluntarilor i-a venit Iarinei Ștefănescu după ce a văzut rezultate remarcabile la copii dintr-un centru de plasament privat, în urma unui proiect de învățare a limbii engleze prin joc, curs susținut de elevii unui centru de învățare a limbii engleze. Astfel că, în vara lui 2014, a decis să pună pe picioare, singură, cu fonduri zero, un program de voluntariat menit să îi ajute pe copiii instituționalizați: “Am încercat să colaborez cu altă asociație, dar nu a fost interesată de proiect, si nici cele două ONG-uri la care lucrasem nu au vrut să mă susțină, așa că am pornit pe cont propriu”, povestește tânăra.
Voluntarii merg săptămânal în centre, în echipe de câte doi, pentru o sedință de două ore, în care țin ateliere de educație nonformală și îi ajută pe copii să își facă temele și să își îmbunătățească performanțele școlare. Înainte de a participa la activități, voluntarii merg la traininguri în care învață cum să interacționeze cu copiii. Cursurile interactive se țin cu grupe de câte 4-12 copii, repartizaţi în funcţie de vârstă, preocupări şi nevoile de învăţare, şi abordează discipline precum limba română, matematică, engleză, ştiinţele naturii, muzică, dans, arte plastice, fotografie, sport, arte marţiale etc. Cursurile nu sunt obligatorii, copiii fiind cei care decid dacă le urmează sau nu. Rezultatele sunt apreciate chiar şi de reprezentanţii centrelor de plasament, care iniţial s-au arătat reticenţi: „Ni s-a întâmplat să ne mai împiedice, dar am trecut peste. Mulţi au acceptat colaborarea după ce au văzut că au semnat şi alţii”, povestește fondatoarea.
Pe lângă cursurile din centre, voluntarii organizează excursii educative, evenimente cu strângere de fonduri pentru copii, atrag companii susținătoare, iar recent, cei care vor să sprijine programul pot direcționa 2% din venit către asociație.
„Toţi voluntarii care merg pentru prima oară în centrele de plasament spun că a fost trist și frumos. Sunt copii care îi iau în brațe și le spun că îi iubesc, se bucură și se lipesc de ei”, povestește fondatoarea programului.
O vizită într-un centru de plasament a fost pasul hotărâtor al Iarinei Ștefănescu, inițiatoarea programului “Ajungem Mari”: “Am rămas șocată după vizita unui apartament de tip familial, în care erau copii de patru ani, unde am văzut cum o mamă a venit și a întrebat: «Care e al meu?»”, mărturisește Iarina.
„Copiii sunt cu 2-3 ani în urmă față de colegii lor de la școală, nu are cine să stea cu ei, este o insuficiență de personal în centre. În general, sunt în jur de 40 de copii într-un centru. Seara și în weekend au doi educatori, după-amiaza, când își fac temele, au vreo patru. Dar cu patru oameni care să se ocupe de 30-40 de copii, cu probleme, cu deficit de atenție, cu probleme de concentrare, care iau medicație, e foarte greu”, explică Iarina Ștefănescu.
Uniunea Europeană a impus ca până în 2020 să se desființeze centrele de plasament în care sunt peste 200 de copii, iar aceștia să locuiască în case de tip familial sau la asistenți maternali.
În prezent, de programul „Ajungem Mari” beneficiază 2.000 de copii instituționalizați și din medii defavorizate, din Bucureşti și alte 24 de judeţe
