Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Ministerul Educației, ARACIP și Inspectoratul Școlar al Municipiului București sunt acuzate de neimplicare în rezolvarea problemelor grave care au fost semnalate la școlile particulare în care se vorbește limba arabă, chiar dacă predarea se face, oficial, în limba română.
După un scandal monstruos, din vară, semnalat atunci de Jurnalul Național, Ministerul Educației a promis că va face o anchetă la toate școlile de acest fel, însă părinții unora dintre elevi s-au trezit acum în situația de a nu-și putea nici măcar muta copiii la școli de stat, pentru că nu există situația școlară – documentele care atestă numărul de clase absolvite și notele obținute. Mai mult, familiile arabe cer ajutorul ANAF, spunând că au plătit sume mari de bani și nu au primit nicio chitanță.
O elevă a pierdut dreptul la a se mai duce la școală și de a susține examenul de bacalaureat, astă vară, pentru că școala particulară la care învățase nu a depus documentele necesare înscrierii elevului la acest concurs. Ministerul Educației și Inspectoratul Școlar au promis atunci că vor găsi soluții pentru a salva eleva din această situație care-i poate distruge viața, însă nimeni nu a făcut absolut nimic. Eleva fusese declarată mai întâi șefă de promoție a clasei a XII-a, apoi i s-a explicat că nu are clasa a XI-a și nu mai are dreptul să dea bacalaureatul. Chiar dacă s-ar fi putut găsi soluții, pentru recuperarea situației școlare, subiectul a fost îngropat de minister și de inspectorat.
Citeşte şi Elevă eminentă, premiată cu excluderea de la bacalaureat (Drept la replica din partea scolii)
Acum, alți părinți sunt în situația de a nu putea recupera situația școlară a copiilor, pentru a-i putea muta la o unitate de învățământ de stat, deși au plătit taxe de sute de euro pe an. În timp ce acuzațiile curg, de la părinții elevilor, inspectorii școlari, care ar trebui să meargă măcar în control, nu iau absolut nicio măsură, în continuare. Contactată telefonic, patroana școlii nu a dorit să comenteze acuzațiile care i se aduc. O persoană care cunoaște situația din interior a explicat de ce părinții vor sa ia actele și să-și mute copiii: „Școala funcționează fără profesori, din septembrie. Toți profesorii au fost înlăturați și au fost aduse studente de anul II sau III, dar nici măcar nu predau materiile pe care le studiază. Una dintre aceste studente este la Matematică și predă Limba și Lietartura Română pentru bacalaureat. Sunt folosite și documente ale unor cadre didactice care nici nu știu că sunt declarate profsori ai școlii. La subsol funcționează și o grădiniță neautorizată, într-o încăpere insalubră, cu ciment pe jos. ARACIP a venit în control și nu a luat nicio măsură. Părinților le este interzis să mai intre în școală”. Problema nu este recentă, ci durează de la înființarea școlii care nu este acreditată de Ministerul Educației, dar funcționează cu autorizație anuală de la același minister. „Acolo, la subsol, a fost anul trecut clasa a noua. Este atât de frig, încât mi s-a-mbolnăvit copilul. Ușile nu se închid, bate vântul, pur și simplu, în clasă”, spune și mama unui elev. Tot la subsol funcționează și clasa a treia, în aceleași condiții.
Autoritățile dau vina pe părinți
Monica Anisie, secretar de stat pentru Învățământ Preuniversitar, spunea încă de la începutul verii că s-a verificat situația tuturor școlilor particulare la care învață copii arabi sau din familii mixte și că s-au descoperit probleme foarte grave, în special legate de situația școlară a acestora, pentru că foile matricole nu le-au fost înregistrate oficial. De atunci, însă, nu s-a mai întâmplat nimic, în afară de închiderea uneia dintre școli, care funcționa în sectorul 6 al Capitalei. Secretarul de stat nu a dorit să comenteze, de această dată. În schimb, inspectorul șef, Florin Lixandru, ne-a declarat că Inspectoratul Școlar nu are nicio vină, că inspectorii și cei de la ARACIP au fost în control, inclusiv la școala unde părinții s-au revoltat, iar acum se așteaptă o evaluare a situației. „A fost o discuție, inclusiv cu doamna care administrează unitatea de învățământ. Dispoziția, din partea noastră, a fost ca școala să elibereze documentele. Diferendele se vor rezolva în instanță, pentru că este vorba despre plata unor taxe, și dumneaei condiționa eliberarea documentelor de plata taxelor de școlarizare. În mod normal, trebuie să fie eliberate documentele, urmând a se judeca ulterior cu părinții, pe drept civil”, a declarat, pentru Jurnalul Național, Florin Lixandru. Părinții cer acum și ajutorul ANAF, spunând că au dat bani fără să primească vreo chitanță, iar sumele nu sunt fixe, ci se negociază cu fiecare părinte în parte, absolut ilegal.
Copiii se pot transfera, dacă nu le convine
Unicul răspuns concret al șefului ISMB a fost că se pot transfera copiii la alte școli. „Inspectoratul nu a greșit cu nimic și nimeni nu e complice. O să verificăm aspectele semnalate, presupun că se va face o sesizare și la noi. Copiii au dreptul la transfer. Conform regulamentului, se pot transfera de la o școală la alta și, fiind vorba despre o școală particulară, transferul se poate face oricând, în timpul anului, la o unitate de învățământ de stat. Lucrurile care țin de instanță se reglementează între familie și școală. Au ajuns la noi când deja era prea târziu. Vom face toate demersurile să obținem documentele școlare de la școală. Carnetele de note le cumpără elevul. Nu-i ține nimeni cu forța acolo. Sunt 420 de unități de învățământ de stat în București. Nu e un motiv să ții copilul acolo și să-i limitezi anumite drepturi. O să verificăm situația”, a declarat Florin Lixandru, inspector șef.
Avizul de la școala de unde pleacă este facultativ. Plata taxelor este rezultatul unui contract civil încheiat cu părintele, iar diferendele se rezolvă în instanță. O să verificăm, o să ne ocupăm de această problemă.
Cum ar trebui să ajute statul școlile particulare
Inspectorii care verifică școlile particulare ar trebui, în primul rând, să le impună directorilor să respecte câteva condiții esențiale pentru educarea elevilor, în conformitate cu normele prevăzute la nivel național. În special în școlile unde se vorbește limba arabă, inspectorii ar trebui să verifice dacă elevii parcurg toți pașii necesari pentru a face față examenului de bacalaureat din România, pentru că mulți părinți ajung la disperare abia la final, neștiind că școala nu i-a ajutat suficient, astfel încât absolvenții să poată merge mai departe, la facultate. Chiar și cei care trec de bacalaureat au probleme de adaptare în sistemul universitar. Nimeni nu cere închiderea școlilor particulare, ci un control al inspectorilor ISMB urmat de consiliere care să vină în sprijinul elevilor, însă, până acum, singurele măsuri care s-au luat – atunci când s-au luat – au fost doar de închidere a unora dintre aceste școli. Părinții nu află ce ar trebui să știe copiii lor, nu sunt consiliați, în special vorbitorii de limbă arabă, care au o situație specială, pentru că își doresc pentru copii o educație adecvată inclusiv din punct de vedere etic, iar din acest motiv, mulți preferă școlile particulare. Nimeni nu s-a gândit, până acum, la nivel de Minister, de ARACIP sau ISMB să propună măsuri speciale pentru această situație specială, care nu se regăsește peste tot în țară, ci doar în București, deci nu este acoperită de o lege care să impună inspectorilor o altfel de abordare. Tocmai această lipsă de implicare a statului, în aceste cazuri speciale a creat probleme atât școlilor – care nu au primit niciun fel de consiliere din partea inspectorilor, ci doar verdicte finale de închidere – cât și părinților, care, la rândul lor, ar trebui să fie ajutați de statul român să înțeleagă situația educației copiilor lor.
