Începe demolarea “fabricilor de diplome”

Bacalaureatul diferenţiat şi învăţământul universitar dual sunt doar două dintre nevoile exprimate de piaţa forţei de muncă, pentru a se rezolva problema deficitului de specialişti. În viitoarea Lege a Educaţiei, aceste două măsuri ar putea exista, ca modificări esenţiale ale actualului sistem de învăţământ, iar aplicarea lor, împreună cu scăderea constantă a numărului de candidaţi la locurile facultăţilor din România, ar putea duce la falimentul a cel puţin jumătate dintre universităţile private, care ar rămâne fără studenţi. Tendinţele actuale din Educaţie şi din piaţa forţei de muncă sunt de a corela sistemul de învăţământ cu nevoile concrete şi de a înlocui mare parte din teorie cu practica.

De peste zece ani, universităţile din România au fost acuzate că sunt „fabrici de diplome”, fie pentru că absolvenţii nu şi-au putut găsi locuri de muncă în România, fie pentru că s-au descoperit multe diplome de licenţă, masterat sau chiar doctorat, luate fără a avea la bază o pregătire de bună calitate. Aceste „fabrici de diplome” ar putea fi eliminate de pe piaţă în scurt timp, dacă noile modificări din sistemul de Educaţie vor fi adoptate de anul viitor, aşa cum deja s-a decis, în urma negocierilor dintre sindicate şi Guvern, dar şi în urma dezbaterii care a durat peste doi ani, pentru stabilirea viziunii şi a strategiei viitoarei Legi a Educaţiei, de la Preşedinţie, proiectul „România Educată”. „Guvernul va lua în considerare ceea ce am dezbătut timp de doi ani, chiar dacă a fost la Administraţia Prezidenţială. Nu se pune problema să fi fost muncă în zadar. Am semnat săptămâna trecută, la Alba Iulia, un acord cu Guvernul, pentru a sprijini sistemul de Educaţie şi sunt convins că se va lua în considerare ceea ce noi am stabilit împreună, ca viziune şi strategie pentru viitoarea Lege a Educaţiei”, spune Anton Hadăr, preşedintele federaţiei sindicale din sistemul universitar, Alma Mater. Proiectul "România Educată", iniţiat de Preşedinţie, este cea mai amplă consultare publică desfăşurată până acum în domeniul politicilor publice din Educaţie, la care au participat peste 10.000 de persoane şi au contribuit peste 60 de instituţii publice, organizaţii neguvernamentale şi reprezentanţi ai actorilor din domeniu. Rezultatele dezbaterii au fost lansate ieri în dezbatere publică, la Administraţia Prezidenţială.

Idei din nordul şi vestul Europei

Cele mai multe idei din strategia pentru viitoarea Lege a Educaţiei au fost preluate din nordul şi vestul Europei, astfel încât să se găsească soluţii concrete pentru elevi şi studenţi, dar şi pentru piaţa forţei de muncă. „În Germania sunt zece rute profesionale diferite, iar noi avem una singură: cu sau fără bacalaureat. Viziunea presupune o diversificare a rutelor de formare. S-a pus întrebarea de ce le trebuie acelaşi tip de bacalaureat celor care vor să devină brutari, ca şi celor care vor să devină medici? S-a avut în vedere şi posibilitatea ca un bacalaureat profesional, pe o rută tehnică, să permită accesul la studii superioare tehnice, pe acel domeniu. Dar depinde de modul în care va fi construit sistemul”, a explicat, pentru Jurnalul, fostul ministru al Educaţiei, Sorin Câmpeanu. Cei care ar urma o rută de formare mai simplă, pe un domeniu tehnic, echivalentul fostelor şcoli profesionale, cu un bacalaureat mai simplu, ar mai putea avea acces la pregătirea universitară doar după ce ar da şi bacalaureatul mai complicat, astfel încât diferenţierea să fie clară, inclusiv în privinţa accesului la studii superioare. Ca o încurajare a continuării studiilor, în mediul universitar, vine şi modificarea legislaţiei în privinţa salariului minim pe economie, care va fi mai mare pentru absolvenţii de studii universitare. O idee mai veche a fostului ministru Sorin Câmpeanu este şi diferenţierea doctoratelor: ştiinţific şi profesional, pentru a veni în sprijinul specialiştilor care nu fac doctoratul doar pentru a obţine o diplomă.

S-a înjumătăţit numărul universităţilor private

Dacă acum zece ani erau 56 de universităţi de stat şi 50 private, de anul acesta sunt înregistrate la ARACIS 54 de universităţi de stat, 38 de universităţi private şi nouă fundaţii. Cele nouă fundaţii şi opt universităţi private au deja probleme, fiind fără activitate şi fără autorizaţii de funcţionare, iar unele sunt în proces de închidere. Mai sunt şi universităţi private care funcţionează, după ce ARACIS le-a retras acreditarea. Salvarea a venit în ultimii ani de la studenţii străini, pentru universităţile de stat, iar cele particulare se bazează mai mult pe cei care fac a doua facultate, preţurile fiind mai mici decât la cele de stat, deci în avantajul celor care deja au absolvit o facultate pe locurile bugetate. În ultimii ani s-a ajuns la o diminuare dramatică a numărului de absolvenţi de liceu, de la aproape 300.000 în anii '90, la puţin peste 100.000, dintre care doar circa 90.000 reuşesc să ia bacalaureatul. Dintre aceştia, cei mai buni pleacă la studii în străinătate, iar circa 10.000 nu continuă studiile, astfel încât ajung la facultăţi puţin peste 70.000 de absolvenţi de liceu, anual, în condiţiile în care numărul de locuri bugetate la ciclul de licenţă, la universităţile de stat, a fost de 62.400, din 2014 până în 2017, iar anul acesta a scăzut la 62.000. Dintre acestea, peste 2.000 de locuri bugetate de la licenţă se transformă în locuri la masterate şi doctorate, la cererea universităţilor de stat, pentru că rămân neocupate după admitere. La universităţile din România învaţă şi circa 28.000 de studenţi străini.

Viitorul este al locurilor mai bine plătite şi mai puţine, al unei finanţări mai mari de cel puţin trei ori faţă de cea din prezent. Am stabilit aceste lucruri şi prin acordul semnat cu Guvernul, săptămâna trecută.

Anton Hadăr, preşedintele Alma Mater