Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Începând cu anul viitor, părinţii vor fi obligaţi să-şi înscrie copiii la grădiniţă, în grupa mare, arată cel mai nou proiect de lege care modifică Legea Educaţiei, adoptat luni de Senat, în calitate de cameră decizională. O altă prevedere stipulează ca toţi cei patru ani de liceu să fie obligatorii. Liderul Federaţiei Naţionale Sindicale Alma Mater, Anton Hadăr, spune că această modificare ar putea avea efecte negative asupra viitorului elevilor.
„Această schimbare ar putea să îi pună în dificultate pe unii dintre elevii care vor să urmeze învăţământul vocaţional. Ei nu trebuie să fie obligaţi să facă patru ani de liceu pentru că orice copil care are o vocaţie trebuie să aibă ocazia să facă ce îi place şi să îşi urmeze visele. Nu toată lumea este construită să meargă la liceu şi apoi la facultate. În plus, oricine are voie prin lege, începând de la vârsta de 16 ani. Poate au probleme financiare şi vor să se angajeze, nu li se poate lua acest drept ”, a declarat Anton Hadăr pentru Jurnalul.
Problema grădiniţelor
Totodată, Anton Hadăr spune că intrarea grădiniţei în învăţământul obligatoriu, grupa mare începând din 2020, mijlocie până cel mai târziu în anul 2023, iar grupa mică până în anul 2030, este o prevedere care aduce România pe harta învăţământului preşcolar occidental: „Există multe ţări europene unde grădiniţa este obligatorie. Poate fi o schimbare bună, atâta timp cât părinţii vor avea unde să îşi înscrie copiii”, a mai spus profesorul.
Acuzaţi că fac o lege care nu poate fi pusă în practică, din cauza lipsei de grădiniţe la nivel naţional, social-democraţii au promis că până la intrarea în vigoare a legii, această problemă va fi rezolvată: „Sunt 2.500 de creşe şi grădiniţe care sunt unele finalizate, altele în contractare urmând ca până anul viitor să se finalizeze. Nu mai este din acest punct de vedere o mare problemă a infrastructurii şcolare. Undeva la 85-87 la sută dintre copiii din România sunt înscrişi în grădiniţe” a declarat Liviu Marian Pop, unul dintre iniţiatorii proiectului de lege.
Posibila desfiinţare a Evaluării
Proiectul de lege adoptat luni de senatori de cel prin care ministrul Educaţiei, Ecaterina Andronescu, anunţa în urmă cu o săptămână posibila desfiinţare a Evaluarii Naţionale pe care o susţin elevii de clasa a VIII-a: „Noi am declanșat aceste dezbateri publice cu directorii școlilor și-n București, și-n alte județe din țară să încercăm să vedem și care este percepția. Pentru că acum evaluarea de la clasa a VIII-a este doar o evaluare pentru încheierea gimnaziului și repartizarea elevilor în școli profesionale, clasice sau duale, și respectiv în licee. Clasa a VIII-a nu mai reprezintă sfârșitul învățământului obligatoriu, cum era în legea 84, de exemplu. Dacă învățământul devine obligatoriu pe 12 clase se justifică evaluări intermediare? Ca să întărim ritmul acesta al învățării continue, pentru că el este cel care dă și temeinicie învățării. Toate sunt care, fără îndoială, merită să discutăm”, spunea atunci Ecaterina Andronescu.
Respinsă de preşedintele Iohannis
Proiectul de lege a fost adoptat deja de Senat anul trecut, pe 7 mai (cu 76 de voturi pentru și 27 împotrivă). Președintele României l-a contestat la Curtea Constituțională pe 7 iunie, pe motive de tehnică legislativ. Judecătorii CCR au admis sesizarea și au declarat actul neconstituțional, pe motiv că fusese adoptat în aceeași zi cu alte două modificări ale aceleiași legi și că nu fuseseră corelate între ele aceste modificări (obiecții ridicate de Președintele României). Întoarsă automat la reexaminare în toamnă, legea a fost votată pe 12 decembrie de Cameră. Pe 4 martie a ajuns pe ordinea de zi-vot final la Senat.
„Este foarte clar că avem în momentul de faţă o problemă cu educaţia timpurie. La grădiniţă avem o problemă cu accesibilitatea şi cu părinţii care, din păcate, în mediul rural nu simt nevoia sau nu au posibilitatea financiară să îşi trimită copiii la grădiniţă” - Szabo Odon, unul dintre iniţiatorii proiectului de lege.
