Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Cadrele universitare contestă rezultatele contabile ale Curții de Conturi, din care reiese ineficiența unor facultăți. Cifrele analizate de specialiștii în contabilitate nu iau în considerare faptul că studenții care învață în România nu se pregătesc doar pentru piața forței de muncă din țara noastră, ci au dreptul să-și caute un job în străinătate. Învățământul universitar din România este mult mai ieftin decât în celelalte țări europene, costurile fiind de circa 10%, față de nivelul mediu al costurilor la instituții de învățământ similare din UE.
Curtea de Conturi acuză mai multe universități de stat pentru că nu corelează oferta educațională cu piața forței de muncă și le consideră ineficiente. Concluziile raportului prezentat de Curtea de Conturi, în urma unei analize făcute între anii 2011-2015 sunt că avem “un învățământ superior neadecvat pieții muncii și nevoilor economiei actuale, iar fondurile bugetare nu sunt distribuite universitatilor pe criterii de performanță”. Specialiștii cer reformarea universităților, dar nu iau în calcul mai multe aspecte, precum autonomia universitară și faptul că studiile recente au arătat că un absolvent de facultate câștigă, la nivelul Uniunii Europene, cu 50% mai mult decât un angajat cu studii medii, indiferent dacă studiile sunt relevante pentru posturile pe care au fost angajați.
Metoda este greșită
O altă eroare a raportului Curții de Conturi este metoda de analiză, pentru că s-au luat în calcul doar absolvenții de facultate care s-au angajat strict pe posturi pentru care au făcut pregătirea universitară. Astfel, un absolvent de Filosofie, Sociologie, Litere sau Limbi Străine, devenit director al unei firme cu activitate în alte domenii nu este luat în calcul ca fiind absolvent de studii universitare care și-a găsit un loc de muncă în domeniul pentru care s-a pregătit, iar facultățile respective ajung, astfel, pe lista neagră a contabililor. „Nici măcar eu, pe poziția pe care o am acum sau ca Ministru al Educației nu am fost încadrat în această categorie a celor care lucrează în domeniul pentru care s-au pregătit, deși am lucrat aproape tot timpul în domeniul studiilor absolvite. Nici ca rector al facultății și predând cursurile pentru care m-am pregătit nu sunt considerat ca unul dintre cei care lucrează în Îmbunătățiri Funciare, pentru că ei verifică strict angajările din domeniu. Universitățile de Științe Agronomice au cel mai mare grad de angajabilitate acum, peste 50%, dar este irelevant, pentru că nu-i putem compara pe cei care se pregătesc să lucreze în Agronomie cu absolvenții Universității de Arte, unde gradul de angajabilitate este de 2%. Un artist nu se angajează la fabrică, dar poate vinde un tablou cu 3 milioane de euro”, explică Sorin Câmpeanu, fost ministru al Educației.
Justificare pentru tăierea fondurilor
După opt ani de încercări de a aplica legea în finanțarea Educației cu 6% din Produsul Intern Brut (PIB), acest raport al Curții de Conturi ar putea fi baza de pornire pentru a nu mai aloca fonduri suplimentare Educației sau chiar pentru o eventuală diminuare a finanțării, care acum este de numai 3,5%. „Sunt necesare eforturi suplimentare pentru aplicarea unei reforme reale, care să susțină și să consolideze autonomia universitară, cu intărirea transparenței și a responsabilitații publice, astfel încât absolvenții să se poată integra pe piața muncii în domeniul în care s-au pregătit”, se precizează în raport. Această concluzie a specialiștilor în contabilitate ar duce la diminuarea finanțării pentru facultățile din domeniile socio-umane și ale celor de arte, urmând să afecteze profesiile liberale, pentru că aceste facultăți nu pot face contracte cu unele companii, astfel încât să garanteze locurile de muncă pentru absolvenți. Ministrul Educației, Mircea Dumitru, fost rector al Universității din București și decan al Facultății de Filosofie, a declarat că va analiza toate aspectele și implicațiile raportului Curții de Conturi și va comunica poziția oficială a ministerului, săptămâna viitoare.
Nu sunt de acord cu o abordare atât de restrictivă. Cred că este o exagerare. Să faci învățământ superior înseamnă mai mult decât să lucrezi într-o anumită profesie, înseamnă să te poți pregăti pentru a face performanță. Sigur, Curtea de Conturi are obligația să vadă cum sunt cheltuiți banii publici, dar statul are și rolul social de a crește nivelul de pregătire al cetățenilor.
Ecaterina Andronescu
Facultățile de Litere, Filosofie, Sociologie, Psihologie, Limbi Străine sau Arte ar putea rămâne fără finanțare, dacă se va aplica cererea Curții de Conturi de a aloca fonduri în funcție de eficiența calculată prin gradul de ocupare al absolvenților, doar în domeniile pentru care s-au pregătit.
62.000 de locuri au fost bugetate pentru următorul an universitar, dar numărul ar putea să scadă dramatic, dacă s-ar corela cu piața
