Şcoala profesională, “cenuşăreasa” Educaţiei

În România, şomajul în rândul tinerilor este de 24,5%, mult mai mare faţă de media Uniunii Europene, iar printre cele mai importante cauze se regăsesc desfiinţarea şcolilor de arte şi meserii şi subfinanţarea şcolilor profesionale.

Potrivit unui raport al Institutul de Cercetare a Calităţii Vieţii (ICCV), prezentat ieri, într-o conferinţă de presă, bugetul alocat învăţământului secundar superior în România, în 2012, a fost pe ultimul loc între ţările din Uniunea Europeană, de 0,58% din PIB. Prin comparaţie, în Suedia, ţară care se află pe primul loc la acest capitol, bugetul alocat pentru acelaşi an a fost de 7,38% din PIB. “Multă vreme, învăţământul profesional şi tehnic a fost Educaţiei în România, un domeniu lăsat la o parte de toţi decidenţii politici”, spune sociologul Claudia Petrescu de la ICCV, explicând că, deşi nu au fost desfiinţate şcolile profesionale, nu au mai fost oferite cifre de şcolarizare, ceea ce a însemnat că nu s-au mai făcut clase de şcoală profesională. O altă problemă identificată de sociologi este faptul că materialele didactice nu mai sunt adaptate la noile cerinţe ale pieţei, iar cadrele didactice, de cele mai multe ori, nici măcar nu au ajuns la angajatori pentru a vedea ce tehnologie şi aparatură folosesc. (Monica Cosac)

Pentru zonele mai puţin dezvoltate din ţară, învăţământul profesional şi tehnic poate crea plusvaloare, prin forţa calificată de muncă, şi poate atrage investitori, spun sociologii.