Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
De la 1 ianuarie 2014 vor dispărea barierele pentru românii şi bulgarii care vor să lucreze în Germania. Cei care au domiciliul stabil în Germania pot solicita alocaţia pentru copii şi chiar sistemul social Hartz IV. Presa şi politicienii germani consideră că acesta este obiectivul imigranţilor săraci, de cele mai multe ori ajutaţi de călăuze să ajungă în ţară. Subiectul a devenit tema principală din campania electorală din Germania.
În acest context, Sueddeutsche Zeitung prezintă în ediţia tipărită de vineri un reportaj despre cifrele reale şi despre cât de mult „abuzează” în realitate românii şi bulgarii de sistemul cu beneficii din Germania. „Nu au asigurare de sănătate, nu ştiu nici un cuvânt în limba germană, dar speră în zadar la o bucăţică dintr-o viaţă mai bună. Tot mai mulţi oameni din România şi Bulgaria încearcă să scape de griji venind în Germania. Din 2014 dispar barierele în calea libertăţii lor de a munci în Germania. Tot mai mulţi beneficiază încă de pe acum de alocaţii pentru copii şi de sistemul Hartz IV. Din datele agenţiei naţionale pentru muncă reiese că numărul acestora este în continuare în creştere”, scrie Sueddeutsche.
Raport neglijabil
Conform datelor oficiale, în luna februarie 2013, 29.000 de cetăţeni din România şi Bulgaria au beneficiat de alocaţia pentru copii. A rezultat o creştere de 39% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, dar cifra reprezintă doar 0,3% din totalul celor care primesc alocaţia pentru copii. Şi numărul beneficiarilor sistemului social Hartz IV a crescut. „Practic, muncitorii nu primesc asigurarea de bază germană, însă, dacă lucrează oficial, iar apoi îşi pierd locul de muncă, au dreptul să solicite beneficiile sociale. Acest sistem se referă şi la cei ale căror venituri se află sub minimul existenţial”, aminteşte sursa citată. Numărul beneficiarilor de Hartz IV din România şi Bulgaria a crescut cu 32% în ultimele 12 luni, ajungând la 22.000 de persoane. Faţă de aderarea celor două ţări la Uniunea Europeană în 2007, numărul acestora s-a triplat. Totuşi numărul românilor şi bulgarilor din totalul celor asiguraţi în sistemul Hartz IV este de doar 0.5%.
Exemple pozitive şi negative
Consiliile locale din marile oraşe germane au făcut apel la Parlamentul german, la Parlamentele regionale şi la Uniunea Europeană să se ocupe intensiv cu migraţia sărăciei din Bulgaria şi România. „În Germania există foarte mulţi oameni bine integraţi din aceste două ţări. Dar există oraşe în care ei reprezintă o problemă, în special din cauza celor care aparţin de minoritatea romă. Astfel de oraşe sunt Mannheim, Duisburg şi Harmburg”, scrie Sueddeutsche.
Mafia călăuzelor
Dintr-un comunicat dat publicităţii de Agenţia de Muncă din Germania reiese că afacerea este profitabilă pentru cei care se ocupă de conectarea imigranţilor la sistemul de beneficii. „Călăuzele profită din plin de situaţia socială dificilă a oamenilor si, în baza unui comision substanţial, pregătesc dosarele pentru solicitarea alocaţiilor pentru copii, dar se ocupă şi de găsirea şi închirierea unei locuinţe stabile. Practic, călăuzele se ocupă de tot ce înseamnă hârtii. De cele mai multe ori aceştia sunt cei care le caută şi locuri de muncă. De foarte multe ori pe nişte salarii care să nu acopere minimul existenţial, astfel încât ulterior să poată solicita asigurarea Hartz IV. Noi am mandatat o echipă internă să se ocupe cu această temă. Având în vedere procentul mic pe care îl reprezintă aceştia din totalul nostru, nu avem încă motive de a da un semnal de alarmă”, se arată în comunicatul Agenţiei de Muncă.
Scrisoarea prim-miniştrilor
Într-o scrisoare comună transmisă la finalul lunii aprilie, miniştrii de Interne din Germania, Austria, Olanda şi Marea Britanie cer UE să restricţioneze imigraţia pentru beneficii de pe teritoriul ei. Conform presei austriece, iniţiativa aparţine Germaniei, care condamnă în termeni duri “imigraţia sărăciei” din România şi Bulgaria. “Imigranţii, în special cei de etnie romă, abuzează de dreptul european la libera circulaţie pentru a beneficia de ajutoarele sociale din Germania, în special de Hartz IV, asigurarea germană de bază”, se arată într-un pasaj din scrisoarea semnată de cei patru miniştri. Ministrul de Interne german, Hans-Peter Friedrich, cere UE să acorde dreptul de a expulza şi de a da interdicţie de intrare persoanelor care abuzează de sistemul de beneficii. La rândul ei, Elveţia anunţase că va activa clauza de salvgardare împotriva ţărilor UE-17, după ce a activat-o deja în 2012 pentru ţările UE-8. Subiectul va fi dezbătut în iunie, dacă Irlanda, ţara care deţine preşedinţia semestrială europeană, va decide să o pună pe ordinea de zi.
Răspunsul din partea UE
Comisarul European pentru probleme sociale, Laszlo Andor, s-a arătat îngrijorat de solicitările celor patru miniştri.. „Noi vrem ca cetăţenii din UE să îşi găsească mai uşor un loc de muncă în spaţiul UE. Noi vom analiza faptele despre care se vorbeşte în scrisoare. Ea nu conţine însă nici o analiză concretă. Responsabili pentru sistemele de beneficii sunt Ministerele Muncii. Libertatea de mişcare a cetăţenilor şi a forţelor de muncă este o lege fundamentală a UE şi nu este negociabilă. Deschiderea pieţei muncii pentru români şi bulgari nu va afecta în mod deosebit criza economică generală”, a declarat Andor.
