Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Prima tentativă de alegere a unui nou preşedinte al Republicii Moldova a eşuat. Opoziţia şi-a onorat promisiunea şi a boicotat alegerile. Astfel, candidatului comunist, Zinaida Greceanîi, nu i-a ajuns un singur vot ca să devină preşedinte. Pentru ea au votat toţi cei 60 de deputaţi comunişti din Parlament.
Jurnalişti îmbrânciţi şi puşi să stea în linie de către gărzile de corp ale oficialilor moldoveni astăzi la Parlament, microfoane închise în faţa liderilor opoziţiei, site-uri de ştiri blocate pentru câteva ore şi replici butucănoase, tipice liderului comunist, Vladimir Voronin. Liderii opoziţiei au ieşit pe rând la microfoane şi au anunţat că nu vor participa la votare. Vădit iritat de ieşirea demonstrativă din sală a deputaţilor din opoziţie, Voronin a cerut cu voce severă închiderea microfonului la care anunţa despre boicotarea alegerilor deputatul PL, Corina Fusu.
În cabina de vot au intrat pe rând toţi cei 60 de deputaţi comunişti. Toţi au votat pentru candidatul Zinaida Greceanîi. Stanislav Gropa, care tot de comunişti a fost înaintat, nu a acumulat nici un vot.
La finalul şedinţei, Parlamentul a stabilit că alegerile prezidenţiale repetate vor avea loc pe 28 mai. Dacă nici de această dată nu se va reuşi alegerea noului şef al statului, preşedintele în exerciţiu va dizolva Parlamentul şi va stabili data alegerilor parlamentare anticipate.
Constituţia Republicii Moldova stabileşte că şeful statului îşi exercită mandatul până la depunerea jurământului de către preşedintele nou ales. Tot Constituţia spune că mandatul preşedintelui poate fi prelungit prin lege organică în caz de război sau de catastrofă.
Termenul limita de alegere al noului preşedinte este data de 7 iunie, atunci se sfârşesc cele două luni prevăzute de Constituţie de la expirarea mandatului lui Vladimir Voronin. În termen de trei zile, Curtea Constituţională trebuie să valideze rezultatul alegerilor, dupa care urmează alte 45 de zile, în care noul preşedinte al ţării depune juramântul. Prin urmare, Vladimir Voronin ar putea să-şi exercite mandatul până spre sfârşitul lunii iulie.
Pe de altă parte, legislaţia îl obligă pe Voronin, până pe data de 22 mai să facă o alegere între mandatul de deputat şi cel de şef al statului.
