x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Ştiri Externe Ambasadorul Marius Lazurca: "România nu vrea să fie dascăl pentru Moldova, ci partener"

Ambasadorul Marius Lazurca: "România nu vrea să fie dascăl pentru Moldova, ci partener"

de Vitalie Calugareanu    |    10 Mai 2010   •   00:00

"Bucureştiul îşi doreşte ca în Republica Moldova să existe o guvernare care să vrea lucreze în tandem cu România în vederea integrării europene a celor două state". Declaraţia aparţine noului ambasador al României în Republica Moldova, Marius Lazurca. Într-o discuţie cu corespondentul nostru din Chişinău, Vitalie Călugăreanu, diplomatul român a menţionat că la 15 iunie curent Chişinăul va începe negocierile cu UE privind liberalizarea regimului de vize.



● Jurnalul Naţional: Cum priveşte România astăzi Republica Moldova?
● Marius Lazurca:
Noi ne dorim să însoţim Republica Moldova pe un parcurs pe care încă îl facem noi înşine. Noi nu dorim să fim dascălii Republicii Moldova, ci parteneri - cei care, după cum spuneam, parcurg împreună cu partenerii lor acelaşi drum către un obiectiv comun.


● Haideţi să spunem pe înţelesul oamenilor simpli... Cu ce poate România ajuta Republica Moldova pe acest parcurs european?
● Ponderea politică a României în UE, importanţa României în momentul în care se iau deciziile în Consiliul European nu este neglijabilă. Mai mult, România poate conta pe sprijinul anumitor state-membre care înţeleg, unele chiar din proprie experienţă istorică, natura relaţiei dintre Republica Moldova şi România şi, aceste state întemeiate, după cum ziceam, pe o experienţă istorică, înţeleg să se solidarizeze cu Republica Moldova şi România atunci când se pune problema susţinerii Republicii Moldova în interiorul UE. Pentru noi este mult mai simplu acum să pledăm cauza Republicii Moldova, deoarece Republica Moldova îşi pledează, în momentul de faţă, mult mai bine propria cauză. Mă bucur să constat că mai cu seamă prin eforturile şi rezultatele autorităţilor moldovene, dar şi prin sprijinul pe care anumite state-membre, între care şi România, l-au oferit - la 15 iunie 2010, după toate probabilităţile, va începe dialogul între Republica Moldova şi UE pentru liberalizarea regimului de vize.


● Ce s-a schimbat, la modul practic, în relaţiile moldo-române după schimbarea guvernării în Republica Moldova?
● E vorba de o etapă de un dinamism nemaiîntâlnit până acum. Republica Moldova se găseşte, în momentul de faţă, într-un proces accelerat, ambiţios de integrare europeană. Ne aflăm în această logică a integrării europene a Republicii Moldova care trebuie să genereze interconectări între toate sectoarele vieţii publice şi private din Republica Moldova cu spaţiul comunitar.


● Moldova, cel mai probabil, va intra în curând în campanie electorală. Ce se va întâmpla cu proiectele moldo-române demarate deja dacă noua configuraţie politică de la Chişinău va fi una ostilă României aşa cum a mai fost? Mă refer la proiectele economice în primul rând...
● Dacă v-aş răspunde la această întrebare, mi-aş depăşi atribuţiile de diplomat român în Republica Moldova. Ceea ce pot spune, pentru a răspunde într-o oarecare măsură, este că Republica Moldova poate conta pe sprijinul României atunci când acest sprijin este dorit şi atunci când acest sprijin este solicitat.


● O să pun un pic altfel întrebarea... Ce fel de guvernare îşi doreşte România la Chişinău?
● Îşi doreşte o guvernare care să-şi dorească ea însăşi să lucreze în tandem cu România.


● Domnule Lazurca, dumneavoastră aţi venit recent în misiune în Republica Moldova. Spuneţi-ne dacă se simt diferenţe între românii de aici şi cei din România?

● Ceea ce frapează pe cineva care vine din România în Republica Moldova este lipsa diferenţelor, este uşurinţa cu care comunicarea are loc, este ospitalitatea, este sentimentul de a fi privit în mod spontan cu bunăvoinţă şi cu simpatie.


● Vreau să mai lămurim un aspect legat de acordul de frontieră dintre cele două state. Am înţeles de la preşedintele Comisiei de politică externă a Parlamentului, Igor Corman, că discuţiile s-au finalizat. Ce ştiţi despre acest acord?
● E vorba de un Tratat privind regimul de frontieră - aceasta este denumirea care descrie cel mai bine conţinutul acestui document. Vă pot şi eu confirma cele spune de domnul Corman. Spre deosebire de anii precedenţi, echipele de negociatori au lucrat foarte bine, punctele de convergenţă au fost foarte repede identificate, părţile s-au ascultat şi opiniile acestor părţi au putut fi înglobate într-un document juridic care este acum într-o fază avansată de redactare şi este aproape cu desăvârşire acceptabil de fiecare dintre noi.


● Multă vreme, autorităţi de diferite culori de la Bucureşti argumentau că nu pot accelera procedura de redobândire a cetăţeniei române de către moldoveni din cauza unor reglementări impuse de UE. La ultima întâlnire cu preşedintele interimar al Republicii Moldova, Mihai Ghimpu, preşedintele României, Traian Băsescu, a declarat că până la sfârşitul acestui an România va ajunge la capacitatea de a satisface lunar până la 10.000 de cereri de cetăţenie. De ce acum UE îi permite României să facă acest lucru şi de ce nu i-a permis până acum?
● Termenul "a permis" nu este potrivit. România a petrecut acest răstimp, până astăzi când ne găsim în situaţia de a accelera procesul, explicând statelor-membre UE şi demonstrând că procedurile prin care România redă cetăţenia celor care au pierdut-o în mod abuziv sunt compatibile cu procedurile aplicate de alte state europene. Ceea ce preşedintele României a spus face parte dintr-un program de acţiune al întregului aparat diplomatic. Angajamentul României enunţat de la nivelul şefului statului este extrem de serios şi va produce rezultatele enunţate. Ceea ce ne interesează pe noi este ca acest proces să fie onest de la un capăt la celălalt.


● Ce schimbări care ne-ar viza ne aşteaptă după ce România v-a fi acceptată în spaţiul Schengen?
● Ceea ce noi ne propunem este ca această modificare să nu creeze dificultăţi suplimentare solicitanţilor de viză din Republica Moldova, chiar dacă exigenţele pe care România, ca membru al spaţiului Schengen, va trebui să le respecte vor fi, într-adevăr, mai mari.

×
Subiecte în articol: externe