Apărare Europeană - Kremlinul acuză NATO de incorectitudine

Rusia pozează in victimă Federaţia Rusă a fost centrul de gravitaţie in jurul căruia au evoluat discuţiile de joi şi vineri ale miniştrilor de Externe ai celor 26 de state membre NATO.

Rusia pozează in victimă

Federaţia Rusă a fost centrul de gravitaţie in jurul căruia au evoluat discuţiile de joi şi vineri ale miniştrilor de Externe ai celor 26 de state membre NATO.

Şeful diplomaţiei ruse, Serghei Lavrov, le-a adus la cunoştinţă celor 26 de omologi reuniţi pentru două zile in capitala Norvegiei că Rusia se va retrage din Tratatul Forţelor Convenţionale din Europa (FCE). Decizia a fost luată de preşedintele rus, Vladimir Putin, vădit iritat de faptul că statele membre ale Alianţei Nord-Atlantice, care au aderat la acest pact la sfarşitul Războiului Rece, nu l-au ratificat şi nu au respectat clauzele sale. Liderul de la Kremlin s-a declarat, in repetate randuri, dezamăgit că mai multe ţări NATO au convenit să accepte intervenţia Statelor Unite pe continentul european prin amplasarea, in Cehia şi in Polonia, a controversatului scut antirachetă (zece rachete interceptoare in Polonia şi o staţie radar in Cehia), care ar ameninţa graniţele teritoriale ale Federaţiei Ruse.

OSTILITĂŢI. Tratatul Forţelor Convenţionale, semnat in ultimele zile ale Războiului Rece, limitează desfăşurarea armelor convenţionale, inclusiv tancuri şi alt armament greu, in zona fostei Cortine de Fier. In 1999, după ce Polonia, Cehia şi Ungaria au aderat la NATO, Rusia a cerut ca Alianţa să nu işi construiască baze pe teritoriul statelor semnatare ale Tratatului de la Varşovia şi nici să se extindă in fosta Uniune Sovietică. Moscova şi-a văzut insă visul sfăramat, in urmă cu caţiva ani, după ce Statele Unite şi-au anunţat intenţia de a amplasa baze militarein Romania şi Bulgaria. Washington Post aminteşte că nemulţumirea Rusiei s-a accentuat atunci cand, in 2004, trei foste republici sovietice - Lituania, Letonia şi Estonia - au aderat la NATO. In virtutea FCE, Rusia nu trebuia decat să accepte retragerea din Cecenia, din Georgia lui Saakaşvili şi din Republica Moldova/Transnistria. Putin nu a invocat insă aceste obligaţii cand a decis suspendarea aplicării Tratatului, declarand obsesiv că s-a simţit deranjat de "bazele militare şi, mai ales, de sistemul de apărare antirachetă pe care NATO le construieşte la graniţa rusă". Potrivit postului de radio Romania Actualităţi, secretarul general NATO, Jaap de Hoop Scheffer, s-a arătat profund ingrijorat şi dezamăgit de mesajul lui Putin, apreciind că Tratatul reprezintă o piatră de temelie a securităţii europene.

DISCUŢII. Preşedintele a promis că se va ajuta la masa tratativelor cu NATO privind retragerea din Cecenia, Georgia şi Transnistria in cadrul Consiliului NATO-Rusia. "Mă voi deplasa la Bruxelles la 10 mai. Suntem dispuşi să demarăm negocierile şi voi transmite poziţia preşedintelui nostru colegilor din NATO", a declarat generalul Iuri Baluievski, şeful Statului Major al Armatei ruse.

Romania

Bazele americane din Romania şi Bulgaria au aprins făcliile la Kremlin. Aflat la reuniunea NATO din Oslo, ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, a declarat că unul dintre motivele de reală ingrijorare a Rusiei constă in prezenţa trupelor americanein cele două ţări riverane Dunării. "Suntem ingrijoraţi, bineinţeles, să vedem că infrastructurile militare ale NATO se apropie de frontierele noastre", a explicat Lavrov, făcand referire la scutul antirachetă şi la bazele americane din Europa de Est. Rusia nu şi-a ascuns niciodată nemulţumirile legate de prezenţa bazelor SUA şi a altor facilităţi militare in imediata sa apropiere.