Asturias, colonie a României

Românii formează grupul de imigranţi cel mai numeros în comunitatea autonomă Asturias din Spania, având 6.960 de reprezentanţi dintr-un total de 47.000 de străini în această regiune, potrivit publicaţiei La Nueva Espana (LNE).

Asturias, sau Principatul Asturiilor, este o comunitate autonomă în cadrul Regatului Spaniei, situată pe coasta nordică, în faţa Golfului Biscaya, principalele oraşe fiind Oviedo, Gijon, Aviles.

"Românii şi-au făcut patrie în Asturias", scrie  LNE, care îi descrie drept "un grup bine definit", de oameni calificaţi profesional, dar care câştigau puţin în ţara lor. Sosind în Asturias, unde nu cunoşteau pe nimeni, unii s-au văzut obligaţi să presteze munci care nu aveau nimic în comun cu pregătirea lor. Ei au venit în Spania cu dorinţa ca, într-o bună zi, să se întoarcă în ţara lor, unde să îşi înfiinţeze propria afacere şi să îşi facă o casă sau pentru a putea plăti studiile copiilor. Aproape toţi spun că e foarte bine în Asturias, pentru că, în cele din urmă, regiunea nu e foarte diferită de România.

Asociaţia Românilor din Asturias (ARA) are 600 de membri şi preşedinta acesteia este Iuliana González Argüelles, care poartă numele de familie al soţului. Ea este una dintre "veteranele" din Spania şi are profilul general al imigrantului român. Traducătoare de profesie, într-o bună zi a sosit la Madrid, apoi s-a dus în Asturias, unde şi-a cunoscut soţul. Cei doi s-au stabilit la Gijon, au o fiică, şi "un bebe este pe cale de a veni". Ea spune că a avut noroc, dar alţi compatrioţi, care au titluri universitare şi sunt buni profesionişti, fac munci pe care înainte nu concepeau să le accepte. Acum, de când cu criza, multă lume nu mai are de lucru, vremurile bune au trecut, încheie Iuliana.

În 2001, Constantin Busuioc, în vârstă de 23 de ani, tehnician de telefoane, a plecat din Transilvania pentru a veni în Asturias, unde l-a chemat un frate. La început, fără acte şi fără să ştie spaniolă, a lucrat la o firmă de montat case din lemn câteva luni. Apoi a găsit o slujbă mai bună şi şi-a reglementat actele. Cazul său este un bun exemplu în privinţa importanţei familiei. El are fraţi şi surori în Asturias, unde se simte "ca în ţara sa" şi îi place clima.

Românii au o abilitate înnăscută de a învăţa limbi străine, se mai arată în LNE. Este şi cazul Mariei Simion, care îngrijeşte persoane vârstnice. Este de trei ani în Asturias, unde "lumea este mai deschisă şi ne tratează, în general, bine". Experienţa lui Carmen Ion, arhitectă în ţara sa, sau cea a lui Gheorghe Clopotari, inginer mecanic, este de asemenea pozitivă.

Totuşi, românii trebuie să depăşească un stereotip de gândire al localnicilor. "Când cauţi de lucru şi spui că eşti român lumea gândeşte că eşti ţigan sau hoţ, dar realitatea nu este aceasta", explică Ionel Cătălin Isuf.
Pentru ca asturienii să îi cunoască pe români, ARA organizează diferite activităţi. În curând, la Gijon, se va descfhide o expoziţie de fotografii şi costume populare din România, vor fi prezentate ouă pictate de Paşti. Românii vor sărbători Paştele cu o slujbă cântată la miezul nopţii în Biserica San Lorenzo din Gijon şi toţi cei interesaţi pot participa.