x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Ştiri Externe Bâlbâieli şi puncte delicate în relaţia cu R.Moldova

Bâlbâieli şi puncte delicate în relaţia cu R.Moldova

de Vitalie Calugareanu    |    14 Ian 2010   •   00:00

Senatul României a ratificat, cu unanimitate de voturi, joi, în cadrul unei sesiuni extraordinare, Acordul dintre Guvernul României şi Guvernul Republicii Moldova privind micul trafic de frontieră. Chişinăul speră că la începutul primăverii primii cetăţeni moldoveni vor putea beneficia de acest acord.



Relaţiile moldo-române s-au îmbunătăţit simţitor după schimbarea guvernării în Republica Moldova. Totuşi, experţii în politică externă de la Chişinău cred că România "nu ar trebui să preseze punctele delicate". După debarcarea de la putere a Partidului Comuniştilor în Republica Moldova, relaţiile moldo-române au intrat în albia firească. Regimul de vize impus cetăţenilor români de vechiul regim comunist al lui Vladimir Voronin a fost anulat din start de noua administraţie de la Chişinău. Deschiderea unor secţii consulare suplimentare ale României în Republiuca Moldova nu mai este o problemă. Guvernul moldovean s-a angajat să demoleze, până în luna martie, gardul de sârmă ghimpată de la Prut, instalat de sovietici după ocuparea Basarabiei. Joi, Senatul României a votat Acordul româno-moldovean cu privire la micul trafic la frontieră, semnat la 13 noiembrie 2009 la Bucureşti, cu ocazia vizitei premierului moldovean Vlad Filat. Conform acordului, cetăţenii moldoveni care locuiesc de cel puţin un an în zona frontierei comune vor putea să intre fără vize şi să rămână în zona de frontieră a României pe o perioadă neîntreruptă de trei luni.

IANUARIE SAU FEBRUARIE...
Reaşezarea relaţiilor dintre Chişinău şi Bucureşti are loc, însă, cu mai multe bâlbâieli diplomatice. La sfârşitul anului trecut, în preajma Sărbătorilor de iarnă, preşedintele interimar al Republicii Moldova, Mihai Ghimpu, anunţa presa că Traian Băsescu va veni la Chişinău la mijlocul lunii ianuarie: "Am vorbit cu Traian Băsescu la telefon... Va veni la mijlocul lunii ianuarie. Acum urmează pe linia protocolului să stabilim".

A doua zi, şeful diplomaţiei moldovene, Iurie Leancă, a precizat că Băsescu va veni la Chişinău abia la mijlocul lunii februarie. Conform uzanţelor diplomatice, până atunci, România trebuie să-şi desemneze un ambasador în Republica Moldova, deoarece fostul şef al misiunii diplomatice a fost expulzat la indicaţia liderului comunist, Vladimir Voronin, sub acuzaţia de implicare a României în violenţele de stradă din aprilie 2009. Recent, şeful diplomaţiei române, Teodor Baconschi, a desemnat portretul viitorului ambasador al României la Chişinău: "Vom căuta să propunem o personalitate care să combine sofisticarea diplomatică - e o situaţie geopolitică complicată la Chişinău - cu anvergura intelectuală şi cu capacitatea de a face din Ambasada României din Chişinău un punct de atracţie pentru elitele locale", a spus Baconschi.

După desemnarea ambasadorului, la sfârşitul acestei luni, urmează să aibă loc vizita la Chişinău a ministrul român de Externe, Teodor Baconschi. Abia după aceea, la Chişinău va pleca, la mijlocul lui februarie, şi preşedintele Traian Băsescu. Există voci la Chişinău care susţin că, în cadrul acelei vizite, şeful statului român va asista la iniţierea  procedurii de demolare a gardului de sârmă ghimpată de la Prut.

LIMBA ŞI IDENTITATEA, SUBIECTE SENSIBILE
Până aici, în interiorul coaliţiei de guvernare de la Chişinău nu există divergenţe în ceea ce priveşte restabilirea legăturilor cu România. Acestea se ivesc, însă, imediat ce încep discuţiile asupra subiectelor sensibile ­ cum ar fi identitatea sau denumirea limbii oficiale. Recent, la insistenţa liderului PL, Mihai Ghimpu, preşedinte interimar al Republicii Moldova, Comisia pentru reforma constituţională a propus modificarea a 69 de articole din Legea Fundamentală a Republicii Moldova, inclusiv schimbarea denumirii limbii oficiale - din moldovenească în română. Primii au reacţionat liderii Partidului Democrat din Moldova (PDM este condus de ex-comunistul Marian Lupu) care consideră că problema lingvistică nu trebuie atinsă.

Directorul executiv al Asociaţiei de Politică Externă de la Chişinău, Victor Chirilă, susţine într-un interviu că "în cadrul coaliţiei de guvernare de la Chişinău sunt viziuni care nu coincid întocmai cu cele ale lui Traian Băsescu". Bunăoară, "o parte din politicienii Alianţei liberal-democrate consideră că a fi moldovean nu este egal cu a fi român". În opinia expertului, Bucureştiul trebuie să ţină cont de acest lucru "şi să nu preseze punctele delicate".

Într-un interviu acordat recent postului moscovit de radio Eho Moskvî, ideologul comuniştilor moldoveni, Mark Tkaciuk, a recunoscut că "nu există diferenţe dintre limba română şi cea moldovenească", dar a precizat că "dacă limba română va fi prevăzută în Constituţia Republicii Moldova... aceasta va însemna un pas spre unirea cu România".

×
Subiecte în articol: externe