Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Politica externa a Romaniei a fost marcata in 2011 de insuccesul aderarii la Spatiul Schengen, aspectul catalogat unanim de autoritati si clasa politica drept un succes fiind semnarea acordului cu SUA pe tema scutului antiracheta si a declaratiei de parteneriat strategic cu Statele Unite.
Dificultatile privind aderarea la Spatiul Schengen s-au conturat inca de la sfarsitul anului 2010. Astfel, in noiembrie 2010, Olanda si Franta au conditionat aderarea Romaniei si Bulgariei la Schengen de progresele realizate in cadrul Mecanismului de Cooperare si Verificare (MCV). O luna mai tarziu, in decembrie, Franta si Germania au cerut Uniunii Europene sa amane aderarea Romaniei si Bulgariei la Spatiul Schengen.
La 5 ianuarie 2011, presedintele Traian Basescu a declarat ca isi asuma responsabilitatea politica a intarzierii accesului Romaniei in Spatiul Schegen, in calitate de sef al statului. La 13 ianuarie, ministrul de Externe, Teodor Baconschi, vedea Romania in Schengen in 2011. Numai ca ministrul francez pentru Afaceri Europene, Laurent Wauquiez, declara la 20 ianuarie ca o aderare a Romaniei si Bulgariei la Schengen ameninta securitatea restului Europei. Finlanda s-a raliat Germaniei si Frantei si a refuzat, la randul sau, intrarea Romaniei si Bulgariei la spatiul Schengen de libera circulatie a persoanelor in cadrul UE.
La 8 februarie, presedintele Basescu a revenit, afirmand ca, desi teoretic este posibila intrarea Romaniei in Schengen, in martie 2011, practic acest lucru nu se mai poate, deoarece nu este posibila decuplarea de Bulgaria, tara care are doua rapoarte negative. La 10 februarie, Olanda se raliaza Frantei, Germaniei si Finlandei, apreciind ca Romania si Bulgaria nu pot adera la spatiul Schengen in "acest stadiu". La sfarsitul lui aprilie, Basescu era din nou optimist, afirmand ca nu e vorba despre un "obiectiv ratat".
La 8 iunie, aderarea Romaniei si Bulgariei la Schengen a fost aprobata de plenul Parlamentului European, cu 487 voturi "pentru", 77 de voturi "impotriva" si 29 abtineri. Dar in septembrie izbucneste "Razboiul lalelelor": 15 tiruri cu seminte si flori din Olanda au fost verificate in patru zile, 12 dintre ele fiind confiscate si alte trei returnate furnizorului din Olanda. Ministrul olandez al Imigratiei, Gerd Leers, a declarat ca blocarea transporturilor de flori din Olanda in vamile romanesti este un motiv in plus pentru mentinerea Romaniei in afara spatiului Schengen.
Presedintele Traian Basescu a afirmat ca isi asuma, ca sef de stat, esecul neaderarii la Schengen, la fel cum isi asuma nerezolvarea problemelor din Justitie, desi nu ii poate atinge pe cei din domeniu "nici cu o floare". La 23 septembrie, ministrul de Externe, Teodor Baconschi, a declarat ca diplomatia romaneasca merita felicitari si pentru ceea ce a facut in privinta Schengen, reusind sa atraga totalitatea fondurilor europene, dar si sa determine Franta si Germania sa-si schimbe pozitia fata de aderare. Mai "uns cu toate alifiile europene", ministrul Afacerilor Europene, Leonard Orban, se declara, in octombrie, extrem de rezervat in a da o perspectiva optimista privind o viitoare decizie legata de aderarea Romaniei la spatiul Schengen, avand in vedere ca cel putin un stat membru este extrem de reticent in legatura cu aceasta aderare.
La 13 octombrie, Parlamentul European a aprobat rezolutia care cere Consiliului European sa permita aderarea Romaniei si Bulgariei la Spatiul Schengen. Dar Olanda a subliniat ca ramane hotarata sa tina Bulgaria si Romania in afara spatiului Schengen pana cand cele doua tari vor prezenta dovezi privind progresele facute in lupta impotriva coruptiei. Ca raspuns, presedintele Traian Basescu a spus, la Bruxelles, la finalul Consiliului European in 9 decembrie, ca pozitia Olandei in legatura cu intrarea Romaniei in Schengen este un abuz, mentionand ca nu tara noastra a legalizat prostitutia si consumul de droguri din neputinta.
Succesul previzibil
Succesul de politica externa a venit de peste Ocean, o data cu semnarea Acordului privind scutul antiracheta si a Declaratiei de parteneriat strategic cu SUA. Anuntul initial a fost facut de presedintele Basescu la 3 mai, cand a transmis decizia CSAT privind aprobarea amplasarii componentelor din Romania ale sistemului de aparare antiracheta la Deveselu, in judetul Olt. Acordul privind amplasarea in Romania a unor elemente ale scutului american antiracheta a fost semnat, la Washington, cu ocazia vizitei presedintelui Traian Basescu, la 13 septembrie. Textul acordului privind scutul antiracheta este facut public la 23 septembrie. Documentul stipuleaza caracterul exclusiv defensiv al sistemului. Printre dispozitiile acestuia figureaza ca Romania va stabili un spatiu aerian restrictionat deasupra si in jurul Bazei de la Deveselu, urmand sa fie stabilite restrictii de trafic aerian. Reprezentantul de rang inalt al Statelor Unite "va avea autoritate exclusiva asupra activitatilor si operatiunilor" de la Deveselu, in timp ce Romania va fi responsabila pentru asigurarea securitatii si protectiei Bazei in afara perimetrului Facilitatii, prevede acordul privind scutul antiracheta.
Romania nu isi va asuma raspunderea pentru nici un prejudiciu cauzat in afara teritoriului Romaniei de elemente ale scutului, cu exceptia cazurilor in care astfel de prejudicii sunt rezultatul actiunilor sau neglijentei Romaniei, prevede acordul privind scutul antiracheta. Acordul a intrat oficial in vigoare la 23 decembrie. (Mediafax)
Vant rece (din)spre Rusia
Declaratii ale oficialilor de la Bucuresti si Moscova au generat, in 2011, momente de tensiune in relatia celor doua state. Principalul motiv de nemultumire incovat de partea rusa a fost amplasarea de elemente ale viitorului scut antiracheta pe teritoriul Romaniei. De asemenea, o declaratie a presedintelui Basescu referitoare la celebrul ordin al maresalului Antonescu "Va ordon, treceti Prutul!" a starnit criticile Moscovei. Rusia s-a declarat revoltata de declaratiile presedintelui roman. In iulie, ministrul de Externe, Teodor Baconschi, a declarat ca relatia Romaniei cu Rusia poate si trebuie sa fie una normala, el adaugand ca Bucurestiul isi manifesta constant disponibilitatea in aceasta directie. Ulterior, presedintele Traian Basescu a afirmat ca, in pofida tuturor aparentelor, relatia economica cu Federatia Rusa se consolideaza si se observa o crestere a interesului investitorilor rusi pentru obiective economice din Romania.
Neintelegeri cu Ungaria
Nici relatiile Bucurestiului cu Budapesta nu au fost ferite de situatii tensionate, in mod special in prima parte a anului, cand Ungaria a asigurat presedintia UE. In pofida acestor neintelegeri, autoritatile ungare au sustinut eforturile Romaniei de aderare la Spatiul Schengen.
(Mediafax)
