Și Finlanda înăspreşte politica de primire a migranţilor

Guvernul finlandez de centru-dreapta a prezentat marţi un amplu plan de acţiune pentru stoparea fluxului necontrolat de migranţi, măsură prin care Finlanda se alătură celorlalte state nordice în acţiunea de descurajare a imigraţiei ilegale, transmite agenţia EFE.

Noul plan, compus din aproape 80 de puncte, prevede alocarea de resurse financiare şi umane suplimentare autorităţii care examinează cererile de azil, pentru ca decizia privind acceptarea sau respingerea acestora să se ia mai repede, iar migranţii cărora li s-a respins solicitarea să fie expulzaţi rapid. Dar migranţii cu cererea de azil aprobată nu vor primi un titlu de reşedinţă permanent, ci doar unul temporar, iar acesta poate fi oricând anulat dacă între timp în ţările lor de origine s-au îmbunătăţit condiţiile de securitate. Autorităţile de la Helsinki vor reevalua de două ori pe an evoluţia acestor condiţii în ţări precum Afganistan, Siria, dar mai ales Irak, de unde provin majoritatea solicitanţilor de azil ajunşi în Finlanda.

Vor fi create şi două centre de repatriere, unde vor fi plasaţi în vederea expulzării migranţii a căror cerere de azil a fost respinsă. Cât despre cei care au fost autorizaţi să rămână în taberele de refugiaţi, aceştia vor trebui să şi muncească. 'Nu este vorba în mod necesar despre muncă remunerată. Ar putea fi, de exemplu, participarea la întreţinerea taberelor, dar în orice caz ei trebuie să ofere o contraprestaţie pentru ajutorul pe care-l primesc în Finlanda', a explicat ministrul finlandez al justiţiei, Jari Lindstrom.

După ce doua fete minore finlandeze au fost violate de migranţi, guvernul de la Helsinki a decis să includă printre aceste măsuri şi expulzarea imediată a refugiaţilor care au comis delicte grave.

Numărul refugiaţilor din Orientul Mijlociu, Asia şi Africa ajunşi anul acesta în Finlanda este estimat la circa 35.000, dublu faţă de anul trecut. Majoritatea intră în ţară prin nord, pe la punctul de frontieră Tornio, la graniţa cu Suedia, ori cu navele maritime de pasageri sosite din Germania. Dar în ultimele luni au început să vină şi dinspre Rusia, tot dinspre nord, întrucât Norvegia nu le mai permite accesul. Guvernul de Oslo a închis pentru migranţi frontiera cu Rusia, situată în apropierea Cercului Polar, după ce a constatat că tot mai mulţi aleg această rută ca alternativă la ruta balcanică.

Şi Suedia, recunoscută pentru politica ei de azil foarte generoasă care a făcut-o să devină, după Germania, a doua destinaţie preferată de migranţii extracomunitari, a fost nevoită la rândul ei să adopte limitări ale acestei politici, după ce a ajuns în situaţia să nu mai aibă spaţii de cazare pentru noii veniţi. Printre aceste măsuri, ce vor intra în vigoare în al doilea semestru al anului viitor, se numără eliberarea mai multor permise de şedere provizorii în locul celor permanente, înăsprirea condiţiilor ce permit migranţilor să-şi aducă familiile şi intensificarea expulzărilor în cazul celor cărora li s-a respins cererea de azil. De asemenea, estimând că numărul migranţilor ajunşi anul acesta în Suedia va fi de circa 190.000, executivul de la Stockholm a cerut Uniunii Europene să redistribuie o parte dintre ei către alte state din UE prin mecanismul cotelor obligatorii.

Danemarca a elaborat, de asemenea, măsuri pentru descurajarea sosirii migranţilor. După ce în luna august a redus ajutoarele sociale destinate acestora, premierul Lars Lokke Rasmussen a anunţat luna trecută un plan în 34 de puncte, într-unul dintre aceste puncte menţionându-se că solicitanţii de azil îşi vor putea aduce familiile în Danemarca abia după trei ani, faţă de un an cât este prevăzut în prezent.

Sursa - Agerpres