Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
15:43 • Scandalul Nokia este însă departe de încheiere. Ministrul german de Finanţe, Peer Steinbrueck, a anunţat azi că decizia companiei Nokia de a închide fabrica din Germania este un exemplu de "capitalism nomad" şi că firma riscă astfel să-şi strice reputaţia, relatează Reuters, preluat de Newsin.
Scandalul Nokia este însă departe de încheiere. Ministrul german de Finanţe, Peer Steinbrueck, a anunţat azi că decizia companiei Nokia de a închide fabrica din Germania este un exemplu de "capitalism nomad" şi că firma riscă astfel să-şi strice reputaţia, relatează Reuters, preluat de Newsin.
"Aceasta este expresia capitalismului nomad care subminează susţinerea pentru sistemul economic şi social. Oamenii îşi pierd încrederea, iar acest lucru este extrem de periculos şi are importanţă politică", a declarat Steinbrueck pentru un post de radio german. Steinbrueck a spus că este puţin probabil ca firma finlandeză să îşi schimbe decizia de a-şi muta activitatea din Renania de Nord-Vestfalia. "Nu cred că ar trebui să ne facem speranţe deşarte, însă înţeleg iritarea sindicaliştilor", a mai spus acesta.
SA RETURNEZE SUBVENŢIILE! Unii politicieni consideră că Nokia ar trebui să returneze subvenţiile acordate de statul german. Întrebat despre acest lucru, Steinbrueck a spus că se pare că administraţia din Renania de Nord-Vestfalia ar fi îndreptăţită să ceară o rambursare a fondurilor primite de Nokia în cazul în care se dovedeşte că producătorul finlandez nu şi-a îndeplinit obligaţiile contractuale.
Intervievat, însă, de agenţia Newsin, deputatul social-democrat german Axel Schäfer, ales în Bundestag din partea circumscripţiei electorale Bochum, unde se află fabrica Nokia ce urmează a fi mutată la Cluj, a declarat că muncitorii germani nu trebuie întărâtaţi împotriva celor români. Schäfer a respins categoric declaraţiile premierului landului Renania de Nord-Vestfalia, creştin-democratul Jürgen Rüttgers, care a pus la îndoială - în faţa unei mulţimi furioase de muncitori de la fabrica din Bochum - calităţile muncitorilor români. "O asemenea formulare este inacceptabilă. Nu trebuie întărâtaţi muncitorii dintr-o ţară împotriva celor din altă ţară. Doar ştim că exportăm mai multe produse către România decât importăm. Aşa că trebuie să dăm dovadă de moderaţie", a declarat deputatul Axel Schäfer.
SA SE IMPLICE ANGAJAŢII! Parlamentarul german a subliniat că e vorba, în definitiv, de implicarea angajaţilor în procesul decizional, aşa cum prevede dreptul muncii la nivel european. "Nu este doar decizia conducerii, tocmai aici e problema. Altminteri, celor din Bochum li se va spune – gata, ne mutăm în România, iar în România li se va spune să aibă grijă să nu crească salariile prea mult. Am luptat 24 de ani, deci mai mult decât a durat ca România să adere la UE, ca să avem această reglementare în marile concerne internaţionale, de a implica angajaţii şi pe reprezentanţii lor în procesul decizional", a explicat deputatul german. El a precizat că şi România va trebui să-şi alinieze dreptul muncii la această directivă europeană referitoare la reprezentanţii angajaţilor în consiliile de conducere.
SUSPICIUNI. Schäfer s-a distanţat de suspiciunile eurosocialiştilor europeni că ar fi fost utilizate fonduri europene în această delocalizare, fapt respins categoric şi de preşedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso. Deputatul german a declarat că nu are "nicio informaţie în acest sens şi nici guvernul federal nu a făcut vreo declaraţie referitoare la acest lucru". Întrebat cum explică circumscripţiei sale electorale din Bochum că aderarea României nu este un lucru negativ, Schäfer a spus: "Am fost dintotdeauna în favoarea aderării României şi nu m-am exprimat niciodată împotriva acestei ţări ca locaţie de producţie. Dar am explicat cum conducerea Nokia joacă o locaţie împotriva celeilalte". "Pe de altă parte, cererea de telefoane mobile este în creştere, nu ca în industria de automobile, unde avem supraproducţie. Bochum aduce un profit de peste 15%. Că nu s-a putut găsi în aceste condiţii o soluţie echitabilă şi s-a spus: deschidem celalaltă fabrică şi pe asta o distrugem – aici e toată problema", a explicat politicianul german.
Deputatul SPD a spus că în cazul în care Nokia nu se va răzgândi, trebuie găsite alternative de angajare şi recalificare, dar că încă va mai lupta pentru păstrarea fabricii de la Bochum.
SA MAI NEGOCIEM, SA MAI DISCUTAM...Un purtător de cuvânt al Guvernului german a declarat azi că mai sunt necesare discuţii cu principalul producător de telefoane mobile din lume, Nokia, privind închiderea unei fabrici din Bochum, compania finlandeză plănuind mutarea producţiei în România, informează Newsin, preluând Reuters.
"NU E VINA ROMANIEI”. La rândul său, ambasadorul român la Berlin, Bogdan Mazuru, a declarat, potrivit publicaţiei Der Tagesspiegel, că închiderea fabricii Nokia de la Bochum nu trebuie privită ca o "vină a României”, relatează Newsin. Mazuru a subliniat "mediul de afaceri atractiv şi stabil" din România, care a atras, de altfel, şi "numeroase firme germane". Ambasadorul a adăugat că România respectă regulile concurenţiale stabilite de UE.
VAL DE REACŢII DE INDIGNARE. Anunţul companiei Nokia privind închiderea fabricii din Bochum până la jumătatea anului 2008, ceea ce va duce la concedierea a 2.300 de angajaţi, a suscitat un val de reacţii de indignare în Germania, ale căror ecouri au ajuns chiar şi în Parlamentul şi Comisia Europeană.
Liderul socialiştilor europeni din PE, germanul Martin Schulz, a solicitat miercuri Comisiei Europene să verifice dacă în mutarea fabricii Nokia de la Bochum la Cluj nu au fost folosite fonduri europene. Guvernul federal german, la rândul său, a scris Comisiei Europene pentru a-i cere să clarifice situaţia.
NU S-AU FOLOSIT FONDURI EUROPENE. Preşedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso a replicat, tot miercuri, la Strasbourg, că "dacă e posibilă delocalizarea din Finlanda în Germania, atunci trebuie să fie posibilă şi delocalizarea din Germania în România." Barroso a explicat că nu ar fi fost folosite fonduri europene pentru această delocalizare, aşa ceva fiind "inacceptabil". El a precizat însă că România a beneficiat de finanţări PHARE pentru dezvoltarea parcurilor industriale, inclusiv cel de la Cluj, unde va fi mutată fabrica Nokia. Barroso i-a îndemnat pe politicieni şi "mai ales pe prietenii germani să aibă curajul să explice şi avantajele extinderii UE". Germania este cel mai mare exportator în noile state membre, ceea ce şi generează locuri de muncă în statul federal, a arătat preşedintele Executivului european.
FINANCIAL TIMES ŢINE CU NOKIA. Două comentarii din ediţia germană a Financial Times de joi aduc argumente în favoarea mutării fabricii Nokia din Bochum la Cluj, arătând cât de păguboasă este politica subvenţiilor de stat în atragerea investiţiilor străine. Dincolo de furia angajaţilor şi de promisiunile politicienilor germani de a negocia cu Nokia pentru a împiedica relocarea fabricii din Bochum la Cluj, decizia fabricantului finlandez de telefoane mobile este una corectă, spun jurnaliştii de la Financial Times Deutschland în două comentarii dedicate acestui subiect.
EXPLICAŢII. Într-un articol intitulat "De ce Nokia acţionează corect?", jurnalistul Volker Müller de la Financial Times Deutschland salută decizia managementului Nokia de a-şi muta fabrica din Bochum în ciuda reacţiei virulente a politicienilor şi a sindicatelor: "Adio Germania, salut România: Nokia îşi mută o parte a liniei sale de producţie din oraşul scump Bochum în Clujul mai ieftin, iar angajaţii, sindicatele şi politicienii sunt daţi peste cap". "Cum se vor mai putea simţi vreodată angajaţii Nokia în siguranţă? Cum au putut politicienii să creadă că subvenţiile de la mijlocul anilor '90 ar fi o garanţie de existenţă a fabricii pentru eternitate? Bochum este de fapt o locaţie exotică în imperiul Nokia. Celelalte fabrici se află în Coreea, China, Mexic, Brazilia, Ungaria şi România - nicio ţară nu are salarii mari", explică autorul.
"Poate că fabrica Nokia din Bochum mai e profitabilă, cum susţin directorii şi sindicaliştii. Încă. Dar scăderea preţurilor la telefoanele mobile face ca lupta pentru fiecare cent care poate fi economisit în producţie să fie foarte dureroasă pentru angajaţii din Bochum. Pentru Nokia e pur şi simplu o chestiune de supravieţuire să câştige acel cent", argumentează jurnalistul.
FALSA DEZBATERE. În celălalt comentariu, intitulat "Dezbatere falsă despre Nokia", Olaf Jürgen consideră că cearta iscată în jurul închiderii fabricii de la Bochum ridică două întrebări esenţiale: cât de liber este un concern în deciziile sale de a închide fabrici sau a le muta? Şi ce rol joacă subvenţiile statului către întreprinderi în concurenţa dintre aceste locaţii? "La prima întrebare, răspunsul este uşor de dat: deciziile privind construirea, mutarea sau închiderea fabricilor aparţin exclusiv întreprinderii şi sunt condiţii de bază pentru o economie de piaţă funcţională. Tocmai această flexibilitate permite companiilor să producă în condiţii optime. În această activitate, ele distrug locuri de muncă vechi şi creează altele noi, viabile şi în viitor", arată Jürgen."Cine protestează faţă de închiderea unei fabrici din Bochum ar trebui să fie consecvent şi să critice şi atunci când se închide o linie de producţie într-o altă ţară pentru a fi mutată în Germania, pentru că aici există condiţii mai bune. Dar când l-aţi surprins vreodată pe vreun politician german făcând acest lucru?", îşi întreabă jurnalistul cititorii. "În privinţa subvenţiilor se conturează o imagine clară: fiecare ajutor de stat distorsionează activitatea pe piaţă. Iar fiecare politician introduce subvenţii atunci când acestea îi aduc capital politic. Că alte regiuni ar putea fi dezavantajate în lupta pentru investiţii şi locuri de muncă este de obicei neimportant. Dar furia şi dezamăgirea sunt întotdeauna mari când o întreprindere decide să se delocalizeze în ciuda subvenţiilor de stat, ca acum Nokia în Renania de Nord-Vestfalia. Subvenţiile asigură fidelitatea unei întreprinderi faţă de regiune la fel de puţin ca inelul de logodnă iubirea eternă", spune Olaf Jürgen.
"Cazul Nokia animează o dezbatere veche privind eliminarea generală a subvenţiilor. Frontul puternic al lobbiştilor împiedică însă îndeplinirea acestei cerinţe a economiştilor. Iar în acest lobby intră practic fiecare politician, care are la un moment dat la dispoziţie fonduri de stat pentru subvenţionarea întreprinderilor", conchide jurnalistul.
REACŢIILE ALOR NOŞTRI. Dezbaterile din PE nu i-au lăsat fără reacţie pe europarlamentarii români, aceştia criticând afirmaţiile germanului. Şeful delegaţiei române în grupul PPE-DE, Sorin Frunzăverde, a replicat într-un comunicat de presă că abordarea lui Martin Schulz "este greşită".
Aflată în această săptămână la Strasbourg, europarlamentarul român Corina Creţu, a luat cuvântul în plenul reuniunii grupului de lucru - "Modelul Economic si Social European". Intervenind pe marginea subiectului referitor la înfiinţarea fabricii de telefoane Nokia din Cluj, Corina Creţu şi-a exprimat nedumerirea faţă de faptul că această veste bună pentru economia şi societatea românească a stârnit o polemică lipsită de sens în plenul Parlamentului European. În primul rând decizia investiţiei de la Cluj a aparţinut exclusiv firmei, ale cărei criterii de oportunitate şi de utilitate nu pot fi subiect de controversă, câta vreme se respectă regulile comunitare. În al doilea rând, fenomenul delocalizarii producţiei la nivelul economiei europene nu a început cu investiţia Nokia de la Cluj. Şi România a pierdut în ultimii ani locuri de muncă în zona lohnului din industria uşoară, lucru care a generat probleme sociale unei ţări în care sărăcia este o problemă gravă.
Deschiderea acestei fabrici nu ar trebui să fie un motiv de discordie, ci să fie privită ca o oportunitate de a acorda lucrătorilor români aceleaşi posibilităţi de afirmare ca şi colegilor lor din vestul Europei. "Lucrătorii din România, ca şi cei din Bulgaria de altfel, merită să se bucure de aceleaşi şanse ca ale celorlalţi lucrători europeni. Trebuie să fim solidari unii cu ceilalţi şi să înţelegem că progresul economic şi social în Europa nu poate fi clădit decât pornind de la progresul fiecărei ţări în parte. Decalajele ce despart ţările mai puţin dezvoltate ale UE de cele dezvoltate pot fi depăşite atât prin eforturi interne, cât mai ales prin sprijinirea a cât mai multor companii internaţionale de a investi în aceste economii", a concluzionat intervenţia sa eurodeputatul Corina Cretu.
Deputatul PDL în Parlamentul European, Rareş Niculescu, a criticat atitudinea socialiştilor europeni, apreciind că această solicitare demonstrează o înţelegere selectivă a principiilor de funcţionare a UE: România este bună ca piaţă de desfacere, dar investiţiile să rămână în Germania. Din partea delegaţiei europarlamentarilor români din grupul socialist a reacţionat şi Adriana Ţicău (PSD), care a spus miercuri că România este locul potrivit pentru investiţii în domeniul comunicaţiilor şi tehnologiei informaţiei. Joi, reacţiile au continuat să apară şi în România. Fostul negociator şef al României cu UE, Vasile Puşcaş, a declarat, prin intermediul unui comunicat, că europarlamentarii români liberali şi populari au acţionat "ciudat", protestând pe coridoare şi în presa din ţară contra lui Martin Schultz în loc să aibă o poziţie comună cu pesediştii, potrivit Newsin. "Decât să se înscrie benefic în poziţionarea cât mai favorabilă a României în bătălia de piaţă, au preferat să se bată pentru imaginea lor politicianistă. Probabil nestapânind cunoştinţele mecanismelor pieţei libere şi limbajul adecvat, aceşti reprezentanţi PPE din România s-au exprimat în stil dâmboviţean, printr-o politizare penibilă a unui interes presant românesc, generând României noi şi grave vulnerabilităţi. Aşa încât, te întrebi, prin parafrazare: Ei sunt români?", afirmă deputatul PSD.
"Aceasta este expresia capitalismului nomad care subminează susţinerea pentru sistemul economic şi social. Oamenii îşi pierd încrederea, iar acest lucru este extrem de periculos şi are importanţă politică", a declarat Steinbrueck pentru un post de radio german. Steinbrueck a spus că este puţin probabil ca firma finlandeză să îşi schimbe decizia de a-şi muta activitatea din Renania de Nord-Vestfalia. "Nu cred că ar trebui să ne facem speranţe deşarte, însă înţeleg iritarea sindicaliştilor", a mai spus acesta.
SA RETURNEZE SUBVENŢIILE! Unii politicieni consideră că Nokia ar trebui să returneze subvenţiile acordate de statul german. Întrebat despre acest lucru, Steinbrueck a spus că se pare că administraţia din Renania de Nord-Vestfalia ar fi îndreptăţită să ceară o rambursare a fondurilor primite de Nokia în cazul în care se dovedeşte că producătorul finlandez nu şi-a îndeplinit obligaţiile contractuale.
Intervievat, însă, de agenţia Newsin, deputatul social-democrat german Axel Schäfer, ales în Bundestag din partea circumscripţiei electorale Bochum, unde se află fabrica Nokia ce urmează a fi mutată la Cluj, a declarat că muncitorii germani nu trebuie întărâtaţi împotriva celor români. Schäfer a respins categoric declaraţiile premierului landului Renania de Nord-Vestfalia, creştin-democratul Jürgen Rüttgers, care a pus la îndoială - în faţa unei mulţimi furioase de muncitori de la fabrica din Bochum - calităţile muncitorilor români. "O asemenea formulare este inacceptabilă. Nu trebuie întărâtaţi muncitorii dintr-o ţară împotriva celor din altă ţară. Doar ştim că exportăm mai multe produse către România decât importăm. Aşa că trebuie să dăm dovadă de moderaţie", a declarat deputatul Axel Schäfer.
SA SE IMPLICE ANGAJAŢII! Parlamentarul german a subliniat că e vorba, în definitiv, de implicarea angajaţilor în procesul decizional, aşa cum prevede dreptul muncii la nivel european. "Nu este doar decizia conducerii, tocmai aici e problema. Altminteri, celor din Bochum li se va spune – gata, ne mutăm în România, iar în România li se va spune să aibă grijă să nu crească salariile prea mult. Am luptat 24 de ani, deci mai mult decât a durat ca România să adere la UE, ca să avem această reglementare în marile concerne internaţionale, de a implica angajaţii şi pe reprezentanţii lor în procesul decizional", a explicat deputatul german. El a precizat că şi România va trebui să-şi alinieze dreptul muncii la această directivă europeană referitoare la reprezentanţii angajaţilor în consiliile de conducere.
SUSPICIUNI. Schäfer s-a distanţat de suspiciunile eurosocialiştilor europeni că ar fi fost utilizate fonduri europene în această delocalizare, fapt respins categoric şi de preşedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso. Deputatul german a declarat că nu are "nicio informaţie în acest sens şi nici guvernul federal nu a făcut vreo declaraţie referitoare la acest lucru". Întrebat cum explică circumscripţiei sale electorale din Bochum că aderarea României nu este un lucru negativ, Schäfer a spus: "Am fost dintotdeauna în favoarea aderării României şi nu m-am exprimat niciodată împotriva acestei ţări ca locaţie de producţie. Dar am explicat cum conducerea Nokia joacă o locaţie împotriva celeilalte". "Pe de altă parte, cererea de telefoane mobile este în creştere, nu ca în industria de automobile, unde avem supraproducţie. Bochum aduce un profit de peste 15%. Că nu s-a putut găsi în aceste condiţii o soluţie echitabilă şi s-a spus: deschidem celalaltă fabrică şi pe asta o distrugem – aici e toată problema", a explicat politicianul german.
Deputatul SPD a spus că în cazul în care Nokia nu se va răzgândi, trebuie găsite alternative de angajare şi recalificare, dar că încă va mai lupta pentru păstrarea fabricii de la Bochum.
SA MAI NEGOCIEM, SA MAI DISCUTAM...Un purtător de cuvânt al Guvernului german a declarat azi că mai sunt necesare discuţii cu principalul producător de telefoane mobile din lume, Nokia, privind închiderea unei fabrici din Bochum, compania finlandeză plănuind mutarea producţiei în România, informează Newsin, preluând Reuters.
"NU E VINA ROMANIEI”. La rândul său, ambasadorul român la Berlin, Bogdan Mazuru, a declarat, potrivit publicaţiei Der Tagesspiegel, că închiderea fabricii Nokia de la Bochum nu trebuie privită ca o "vină a României”, relatează Newsin. Mazuru a subliniat "mediul de afaceri atractiv şi stabil" din România, care a atras, de altfel, şi "numeroase firme germane". Ambasadorul a adăugat că România respectă regulile concurenţiale stabilite de UE.
VAL DE REACŢII DE INDIGNARE. Anunţul companiei Nokia privind închiderea fabricii din Bochum până la jumătatea anului 2008, ceea ce va duce la concedierea a 2.300 de angajaţi, a suscitat un val de reacţii de indignare în Germania, ale căror ecouri au ajuns chiar şi în Parlamentul şi Comisia Europeană.
Liderul socialiştilor europeni din PE, germanul Martin Schulz, a solicitat miercuri Comisiei Europene să verifice dacă în mutarea fabricii Nokia de la Bochum la Cluj nu au fost folosite fonduri europene. Guvernul federal german, la rândul său, a scris Comisiei Europene pentru a-i cere să clarifice situaţia.
NU S-AU FOLOSIT FONDURI EUROPENE. Preşedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso a replicat, tot miercuri, la Strasbourg, că "dacă e posibilă delocalizarea din Finlanda în Germania, atunci trebuie să fie posibilă şi delocalizarea din Germania în România." Barroso a explicat că nu ar fi fost folosite fonduri europene pentru această delocalizare, aşa ceva fiind "inacceptabil". El a precizat însă că România a beneficiat de finanţări PHARE pentru dezvoltarea parcurilor industriale, inclusiv cel de la Cluj, unde va fi mutată fabrica Nokia. Barroso i-a îndemnat pe politicieni şi "mai ales pe prietenii germani să aibă curajul să explice şi avantajele extinderii UE". Germania este cel mai mare exportator în noile state membre, ceea ce şi generează locuri de muncă în statul federal, a arătat preşedintele Executivului european.
FINANCIAL TIMES ŢINE CU NOKIA. Două comentarii din ediţia germană a Financial Times de joi aduc argumente în favoarea mutării fabricii Nokia din Bochum la Cluj, arătând cât de păguboasă este politica subvenţiilor de stat în atragerea investiţiilor străine. Dincolo de furia angajaţilor şi de promisiunile politicienilor germani de a negocia cu Nokia pentru a împiedica relocarea fabricii din Bochum la Cluj, decizia fabricantului finlandez de telefoane mobile este una corectă, spun jurnaliştii de la Financial Times Deutschland în două comentarii dedicate acestui subiect.
EXPLICAŢII. Într-un articol intitulat "De ce Nokia acţionează corect?", jurnalistul Volker Müller de la Financial Times Deutschland salută decizia managementului Nokia de a-şi muta fabrica din Bochum în ciuda reacţiei virulente a politicienilor şi a sindicatelor: "Adio Germania, salut România: Nokia îşi mută o parte a liniei sale de producţie din oraşul scump Bochum în Clujul mai ieftin, iar angajaţii, sindicatele şi politicienii sunt daţi peste cap". "Cum se vor mai putea simţi vreodată angajaţii Nokia în siguranţă? Cum au putut politicienii să creadă că subvenţiile de la mijlocul anilor '90 ar fi o garanţie de existenţă a fabricii pentru eternitate? Bochum este de fapt o locaţie exotică în imperiul Nokia. Celelalte fabrici se află în Coreea, China, Mexic, Brazilia, Ungaria şi România - nicio ţară nu are salarii mari", explică autorul.
"Poate că fabrica Nokia din Bochum mai e profitabilă, cum susţin directorii şi sindicaliştii. Încă. Dar scăderea preţurilor la telefoanele mobile face ca lupta pentru fiecare cent care poate fi economisit în producţie să fie foarte dureroasă pentru angajaţii din Bochum. Pentru Nokia e pur şi simplu o chestiune de supravieţuire să câştige acel cent", argumentează jurnalistul.
FALSA DEZBATERE. În celălalt comentariu, intitulat "Dezbatere falsă despre Nokia", Olaf Jürgen consideră că cearta iscată în jurul închiderii fabricii de la Bochum ridică două întrebări esenţiale: cât de liber este un concern în deciziile sale de a închide fabrici sau a le muta? Şi ce rol joacă subvenţiile statului către întreprinderi în concurenţa dintre aceste locaţii? "La prima întrebare, răspunsul este uşor de dat: deciziile privind construirea, mutarea sau închiderea fabricilor aparţin exclusiv întreprinderii şi sunt condiţii de bază pentru o economie de piaţă funcţională. Tocmai această flexibilitate permite companiilor să producă în condiţii optime. În această activitate, ele distrug locuri de muncă vechi şi creează altele noi, viabile şi în viitor", arată Jürgen."Cine protestează faţă de închiderea unei fabrici din Bochum ar trebui să fie consecvent şi să critice şi atunci când se închide o linie de producţie într-o altă ţară pentru a fi mutată în Germania, pentru că aici există condiţii mai bune. Dar când l-aţi surprins vreodată pe vreun politician german făcând acest lucru?", îşi întreabă jurnalistul cititorii. "În privinţa subvenţiilor se conturează o imagine clară: fiecare ajutor de stat distorsionează activitatea pe piaţă. Iar fiecare politician introduce subvenţii atunci când acestea îi aduc capital politic. Că alte regiuni ar putea fi dezavantajate în lupta pentru investiţii şi locuri de muncă este de obicei neimportant. Dar furia şi dezamăgirea sunt întotdeauna mari când o întreprindere decide să se delocalizeze în ciuda subvenţiilor de stat, ca acum Nokia în Renania de Nord-Vestfalia. Subvenţiile asigură fidelitatea unei întreprinderi faţă de regiune la fel de puţin ca inelul de logodnă iubirea eternă", spune Olaf Jürgen.
"Cazul Nokia animează o dezbatere veche privind eliminarea generală a subvenţiilor. Frontul puternic al lobbiştilor împiedică însă îndeplinirea acestei cerinţe a economiştilor. Iar în acest lobby intră practic fiecare politician, care are la un moment dat la dispoziţie fonduri de stat pentru subvenţionarea întreprinderilor", conchide jurnalistul.
REACŢIILE ALOR NOŞTRI. Dezbaterile din PE nu i-au lăsat fără reacţie pe europarlamentarii români, aceştia criticând afirmaţiile germanului. Şeful delegaţiei române în grupul PPE-DE, Sorin Frunzăverde, a replicat într-un comunicat de presă că abordarea lui Martin Schulz "este greşită".
Aflată în această săptămână la Strasbourg, europarlamentarul român Corina Creţu, a luat cuvântul în plenul reuniunii grupului de lucru - "Modelul Economic si Social European". Intervenind pe marginea subiectului referitor la înfiinţarea fabricii de telefoane Nokia din Cluj, Corina Creţu şi-a exprimat nedumerirea faţă de faptul că această veste bună pentru economia şi societatea românească a stârnit o polemică lipsită de sens în plenul Parlamentului European. În primul rând decizia investiţiei de la Cluj a aparţinut exclusiv firmei, ale cărei criterii de oportunitate şi de utilitate nu pot fi subiect de controversă, câta vreme se respectă regulile comunitare. În al doilea rând, fenomenul delocalizarii producţiei la nivelul economiei europene nu a început cu investiţia Nokia de la Cluj. Şi România a pierdut în ultimii ani locuri de muncă în zona lohnului din industria uşoară, lucru care a generat probleme sociale unei ţări în care sărăcia este o problemă gravă.
Deschiderea acestei fabrici nu ar trebui să fie un motiv de discordie, ci să fie privită ca o oportunitate de a acorda lucrătorilor români aceleaşi posibilităţi de afirmare ca şi colegilor lor din vestul Europei. "Lucrătorii din România, ca şi cei din Bulgaria de altfel, merită să se bucure de aceleaşi şanse ca ale celorlalţi lucrători europeni. Trebuie să fim solidari unii cu ceilalţi şi să înţelegem că progresul economic şi social în Europa nu poate fi clădit decât pornind de la progresul fiecărei ţări în parte. Decalajele ce despart ţările mai puţin dezvoltate ale UE de cele dezvoltate pot fi depăşite atât prin eforturi interne, cât mai ales prin sprijinirea a cât mai multor companii internaţionale de a investi în aceste economii", a concluzionat intervenţia sa eurodeputatul Corina Cretu.
Deputatul PDL în Parlamentul European, Rareş Niculescu, a criticat atitudinea socialiştilor europeni, apreciind că această solicitare demonstrează o înţelegere selectivă a principiilor de funcţionare a UE: România este bună ca piaţă de desfacere, dar investiţiile să rămână în Germania. Din partea delegaţiei europarlamentarilor români din grupul socialist a reacţionat şi Adriana Ţicău (PSD), care a spus miercuri că România este locul potrivit pentru investiţii în domeniul comunicaţiilor şi tehnologiei informaţiei. Joi, reacţiile au continuat să apară şi în România. Fostul negociator şef al României cu UE, Vasile Puşcaş, a declarat, prin intermediul unui comunicat, că europarlamentarii români liberali şi populari au acţionat "ciudat", protestând pe coridoare şi în presa din ţară contra lui Martin Schultz în loc să aibă o poziţie comună cu pesediştii, potrivit Newsin. "Decât să se înscrie benefic în poziţionarea cât mai favorabilă a României în bătălia de piaţă, au preferat să se bată pentru imaginea lor politicianistă. Probabil nestapânind cunoştinţele mecanismelor pieţei libere şi limbajul adecvat, aceşti reprezentanţi PPE din România s-au exprimat în stil dâmboviţean, printr-o politizare penibilă a unui interes presant românesc, generând României noi şi grave vulnerabilităţi. Aşa încât, te întrebi, prin parafrazare: Ei sunt români?", afirmă deputatul PSD.
