x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Ştiri Externe Ce sfaturi le-ar da grecii antici grecilor moderni pentru a ieşi din criză

Ce sfaturi le-ar da grecii antici grecilor moderni pentru a ieşi din criză

06 Iun 2012   •   13:27
Ce sfaturi le-ar da grecii antici grecilor moderni pentru a ieşi din criză

Profesorul de istorie clasica, Armand D'Angour, de la Universitatea Oxford, a acceptat, la cererea BBC, sa faca un exercitiu de imaginatie, anume - sa conceapa o serie de sfaturi pe care grecii antici, parintii civilizatiei moderne, le-a da grecilor din ziua de azi pentru a iesi din criza.

Armand D'Angour a apelat la exemple istorice, la filosofia grecilor antici si la literatura ramasa pentru a face corelatii cu situatia actuala.

1. Datorii, tensiuni si revolte. Stiri din Atena secolului 6, inaintea erei noastre.

In secolul 6, inaintea erei noastre, atenienii erau inglodati in datorii, tensiunile sociale erau la ordinea zilei, iar taranii saraci deveneau sclavi de nevoie, vandzandu-se pentru a-si putea intretine familiile. O revolta era iminenta, astfel incat, aristocratul Solon a intervenit, devenind un mediator intre clasele sociale.

Acesta a propus abolirea anumitor datorii, a stabilit o limita de pamant care poate fi detinut de fiecare cetatean si a impus taxe in functie de veniturile fiecaruia.

Masurile sale au fost atacate, insa au fost adoptate, intr-un final, scotand Atena din criza si batatorind calea pentru democratie.

Succesul lui Solon trebuie sa le reamineasca grecilor de azi ca un mare om de stat trebuie sa aiba curajul de a implementa masuri nepopulare pentru a asigura stabilitatea statului, spune profesorul Armand D'Angour.

2. Economistii de azi si oracolul de la Delphi

La Delphi traia oracolul zeului Apollo, o femeie care rostea profetiile zeului, de cate ori era intrebata, nu inainte de a inhala fumul frunzelor de dafin arse. Cum borboroseala oracolului nu era inteligibila, mesajele erau interpretate de preoti, insa mereu intr-o mainera ambigua.

De exemplu, la intrebarea: "Ar trebui Grecia sa reununte la euro"? raspunsul ar fi putut fi: "Grecia ar trebui sa renunte la euro, daca euro a renuntat la Grecia", fapt care poate fi interpretat in orice fel.

Astfel de raspunsuri sunt asemuite de profesorul Armand D'Angour cu cele furnizate in prezent de economisti.

Acesta le recomanda insa grecilor proverbele inscriptionate in templul lui Apollo: "Cunoaste-te pe tine insunti" si "Moderatie in toate".

3. Nimic nou sub soare - din intelepciunea lui Pitagora

Daca grecii se simt coplesiti de actuala situatie a tarii, ar putea sa se consoleze cu vorbele inteleptului lor stramos, Pitagora, care considera ca: "Timpul se invarte in loc, deci nimic nu-i nou sub soare".

Pitagora credea ca numerele controleaza universul, iar evenimentele se succed identic intr-un ciclu care dureaza 10.800 de ani. Cu alte cuvinte, grecii ar trebui sa caute solutii din istorie, crede profesorul D'Angour.

4. Ai grija, ar putea fi si mai rau. Odiseu si rabdarea

"Rabdare inima, caci ai indurat multa suferinta", exclama Odiseu in calatoria sa inapoi spre sotia Penelopa. Dupa multe lupte, Odiseu are intelepciunea de a nu-si periclita drumul spre casa prin actiuni nesabuite.

Mesajul este potrivit in orice fel de circumstante si lasa sa se inteleaga ca lucrurile pot sta si mai rau, in cazul unor decizii pripite. Un lucru de care grecii de azi ar trebui sa tina cont, crede profesorul D'Angour.

5. In cautarea solutiei. Socrate si intrebarile sale

"O viata necercetata nu merita traita", spunea Socrate. Cercetand totul, filosoful cauta raspunsul unor intrebari esentiale, precum: "Ce este drept" sau "Cum ar trebui sa traim".

Mostenirea lasata de Socrate este indemnul de a cerceta fara oprire, chiar si atunci cand solutiile par inexistente - exact situatia din Grecia de azi, spune profesorul D'Angour.

6. Mascaricii de la putere si comedia lui Aristofan

Cu 400 de ani inaintea erei noastre, Aristofan nu rata nicio ocazie sa ironizeze politicienii vremii.

In comedia sa "Broastele", publicului i se da un sfat care ramane valabil si astazi:

"Alegeti lideri buni daca nu vreti sa ramaneti cu cei prosti".

7. Stabilate intr-o schimbare continua. Heraclit si reperele

"Nu poti pasi in acelasi rau de doua ori", spunea filosoful Heraclit, in secolul 5, inaintea erei noastre. Ideea lui era ca raul, fiind in continua curgere, nu poate fi acelasi ori de cate ori pasesti in el.

Desi schimbarea este constanta, anumite lucruri se schimba mai incet decat altele.

Intr-un mediu schimbator, ca cel din Grecia actuala, este util sa ai ca repere acele lucruri care par stabile - cum ar fi pachetul de salvare FMI, sugereaza profesorul D'Angour.

8. Spune-mi verde in fata, doctore! Hipocrat si sinceritatea

Medicina moderna se bazeaza pe observatiile lui Hipocrat, care a lasat nu doar un set de valori, la care adera toti medicii cand depun juramantul care poarta numele invatatului antic, dar si obiceiul de a observa cu strictete ceea ce se intampla cu pacientul si a nu ascunde nimic.

Solutiile magice nu reprezinta un tratament. Numai observatia onesta, exhausitva, empirica a ceea ce functioneaza si a ceea ce nu functioneaza poate da o solutie.

Lucru valabil si in economia actuala a Greciei, crede profesorul D' Angour.

9. A profita de ocazie. Cleistene si democratia

Cand tiranii atenieni au fost inlaturati, in secolul 6, inaintea erei noastre, cetateanul de vaza Cleistene a gasit metoda de a opri pericolele care pandeau din vidul de putere creat.

A inventat democratia.

Este un bun exemplu ca in situatiile de criza, solutiile pot aparea. Trebuie doar sa stii sa profiti de ele, spune profesorul D'Angour, cu referire la grecii de azi.

10. Probleme mari, rezolvari inedite. Arhimede si baia

Pus de rege sa afle daca o coroana este facuta din aur pur, fara sa o distruga, Arhimede a cautat multa vreme o solutie. Legenda spune ca a gasit-o cand se astepta mai putin - atunci cand statea in baie.

Observase ca apa crescuse odata ce el intrase. A inteles atunci ca volumul de apa dezlocuit trebuie sa fie egal cu volumul partii corpului sau aflat in apa. Tocmai gasise modalitatea de calcul pentru volumul corpurilor de forme neregulate.

Astfel, putea calcula volumul coroanei, iar prin impartirea masei coroanei la volumul ei putea afla densitatea. Daca ar fi fost folosite metale cu densitate mai mica decat a aurului, atunci si densitatea coroanei ar fi mai mica decat a aurului pur.

Atat de entuziasmat a fost de descoperire, incat ar fi luat-o la goana, dezbracat, pe strazile orasului, strigand triumfator: "Evirka"!

Raspunsul la solutiile complicate necesita mult efort de gandire. Solutia poate aparea, insa, si cand te relaxezi (faci o baie). Un motiv pentru grecii de azi de a nu dispera si a nu uita sa se si relaxeze, crede profesorul D'Angour.

×
Subiecte în articol: greci criza greci antici aristofan heraclit