Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Declaraţiile făcute miercuri de tutorele legal provizoriu al colecţionarului Cornelius Gurlitt ar putea reprezenta un punct de cotitură în soluţionarea cazului “comorii naziste”. Christoph Edel a declarat miercuri pentru Cotidianul Sueddeutsche Zeitung că Gurlitt doreşte "să restituie toate operele de artă furate de la proprietarii evrei fiecăruia dintre proprietarii sau urmaşii acestora". Presa internaţională a înţeles că octogenarul va renunţa la întreaga sa colecţie, titrând, entuziastă acest lucru, însă avocaţii săi au dat publicităţii un comunicat prin care dezmint cu fermitate această ipoteză. “Anunţul domnului Gurlitt se referă doar la acele opere despre care se dovedeşte indubitabil că au fost furate sau confiscate de la proprietari evrei”, se arată în comunicatul amintit.
Task-Force-ul însărcinat de Guvernul german să analizeze provenienţa celor 1.406 opere de artă din colecţia Gurlitt vorbeşte despre 590 de astfel de opere. Avocaţii resping această cifră şi susţin că “ar fi vorba doar de 40-50 de opere unde persistă o suspiciune întemeiată”.
Opere confiscate din muzee
Potrivit ultimelor cercetări efectuate de celula de experţi însărcinaţi cu anchetarea originii colecţiei Gurlitt, alte circa 380 de opere de artă ar fi fost confiscate din muzeele germane, fiind considerate ca făcând parte din categoria “artă degenerată”, adică artă care nu se încadra în normele impuse de regimul nazist pentru reprezentarea figurii umane, de exemplu.
Prima restituire?
Cert este că prima operă de artă care va fi returnată este portretul intitulat "Femeie pe fotoliu", de Henri Matisse, care a aparţinut unui mare colecţionar şi negustor de artă francez, de origine evreiască, Paul Rosenberg, bunicul jurnalistei Anne Sinclair, fosta soţie a ex-boss-ului FMI Dominique Strauss-Kahn.
Un acord era în pregătire miercuri, în vederea restituirii acestui Matisse către moştenitorii lui Paul Rosenberg, după cum a confirmat şi purtătorul de cuvânt al lui Gurlitt. “Suntem foarte încrezători că vom ajunge la un acord în următoarele zile”, a declarat Stephan Holzinger pentru AFP, confirmând o informaţie difuzată de postul de televiziune public german NDR.
Naziştii au furat această operă de artă în 1941 dintr-un seif din Bordeaux, unde Rosenberg ascunsese 162 de capodopere. Cotidianul german Sueddeutsche Zeitung susţine că valoarea acestuia este de ordinul zecilor de milioane de euro. Iniţial, opera a ajuns în colecţia lui Hermann Goring, iar apoi a fost achiziţionată de tatăl lui Cornelius, Hildebrand Gurlitt.
Proces ambiguu
Procesul de restituire este în continuare ambiguu, fiindcă opera este de doi ani confiscată de Procuratura din Augsburg, care în 2012 a descins în locuinţa lui Gurlitt din cartierul munchenez Schwabing şi a confiscat întreaga sa colecţie de 1.406 de opere. Avocatul Edel a subliniat că în paralel se poartă discuţii cu “alţi şase solicitanţi de restituire şi se caută o soluţie legală corectă”. Nu au fost date publicităţii numele celor şase.
Procuratura din Augsburg va analiza cadrul legal al punerii în aplicare a acordurilor dintre Gurlitt şi descendenţii moştenitorilor de drept ai operelor de artă din colecţia sa, se arată într-un comunicat difuzat joi. “Dacă vom primi astfel de acorduri în scris, vom analiza cadrul legal în care le putem pune în aplicare, fără a leza drepturile altor reclamanţi şi ale altor bunuri aflate în litigiu. Vorbim despre un caz ipotetic. Încă nu am primit niciun acord între Gurlitt şi vreun moştenitor. Tot ce s-a confiscat până acum, rămâne confiscat”, a anunţat un purtător de cuvânt al Procuraturii din Augsburg.
Mai multe opere în casa din Salzburg!
La începutul acestui an, procurorii austrieci au descins în casa lui Gurlitt din Salzburg şi au găsit o nouă colecţie ascunsă. Iniţial s-a vorbit doar despre 60 de opere de artă. Acum, presa austriacă a dat publicităţii faptul că în total s-au găsit 238 de opere, dintre care 39 sunt de o mare valoare, fiind vorba de picturi ale unor artişti precum Monet, Renoir, Corot, Corbet, Pissaro, Gauguin sau Liebermann. “Într-o zonă baricadată a locuinţei s-au găsit 178 de opere într-o stare bună. Acestea au fost transportate într-un loc sigur, pentru a evita orice tentativă de furt. Descoperirea a fost făcută în perioada 24-28 februarie de personalul angajat de noi să încarce toate bunurile din casă într-un container”, a subliniat purtătorul de cuvânt al lui Gurlitt, Stephan Holzinger.
Peste 1.500 de opere
Astfel, colecţia lui Gurlitt depăşeşte 1.500 de opere de artă. Avocaţii lui Gurlitt se lovesc de refuzul Procuraturii din Augsburg de a restitui colecţia, procurorii anchetându-l în continuare pe bărbatul de 81 de ani pentru o presupusă evaziune fiscală. În acelaşi timp, Procuratura din Augsburg se loveşte de refuzul autorităţilor austriece de a permite analizarea provenienţei şi a cadrului legal al colecţiei găsite la Salzburg. Avocaţii lui Gurlitt au anunţat joi că vor contacta experţi renumiţi în domeniu pentru a stabili provenienţa exactă a acestor opere. Ei au subliniat că aproape 200 de opere din colecţia de la Salzburg nu au o valoare însemnată din punct de vedere financiar.
În ceea ce priveşte ansamblul operelor aflate în posesia lui Gurlitt, reprezentanţii octogenarului doresc să reafirme faptul că “doar un mic procent poate, potrivit unei prime analize juridice, să provină din jafuri de opere de artă”.
Cazul Gurlitt a relansat dezbaterea privind restituirea operelor jefuite de la evrei în timpul celui de-al Treilea Reich. Rămân multe de făcut în acest sens, chiar dacă Germania a semnat, în decembrie 1998, “Declaraţia de la Washington”, în care 44 de state se angajau să găsească şi să restituie arta furată de nazişti.
Recent, un octogenar american, descendent al unui colecţionar de artă evreu, a depus plângere la Washington la adresa Germaniei şi Bavariei pentru a solicita restituirea operelor din “comoara nazistă” descoperite în apartamentul lui Gurlitt. El a cerut restituirea “imediată” a tabloului “Doi cavaleri pe plajă”, de germanul Max Liebermann, şi opere care i-au aparţinut unui unchi de-ai săi, David Friedman, date dispărute.
“Doi cavaleri pe plajă” este una dintre operete date publicităţii cu ocazia unei conferinţe de presă care anunţa, toamna trecută, descoperirea spectaculoasă făcută în apartamentul lui Cornelius Gurlitt.
