Creşte familia, suntem 28. Croaţia sărbătoreşte aderarea la UE fără Merkel

Croaţia devine luni cel de-al 28-lea stat membru al Uniunii Europene. O aderare istorică, umbrită totuşi de grave probleme economice care afectează această fostă republică iugoslavă care şi-a proclamat independenţa în 1991.
Luni, la ora locală 0:00 (1:00, ora României), panoul de semnalizare cu inscripţia "Vamă" de la frontiera cu Slovenia va fi demontat în mod simbolic. Slovenia este singura fostă republică iugoslavă care s-a alăturat până în prezent UE, în 2004, în urma dezmembrării fostei federaţii.

Simbolic
Concomitent, un panou cu sigla UE va fi instalat în estul ţării, la frontiera cu Serbia, o ţară căreia Bruxelles-ul i-a dat undă verde pentru deschiderea negocierilor de aderare.
Admiterea Croaţiei în Uniunea Europeană reprezintă un pas important atât pentru comunitatea statelor europene, cât şi pentru noul membru. Invitatul de onoare al festivităţilor, cancelara federală Angela Merkel, s-a răzgândit în ultimul moment şi nu se mai duce la Zagreb.

Un exemplu pentru vecini
Procesul integrării a fost un catalizator al democratizării fostei republici iugoslave. Croaţia devine un exemplu pentru învecinatele Serbia şi Bosnia-Herţegovina şi poate avea funcţia de motor al reconcilierii. În orice caz, admiterea Croaţiei este ilustrarea eforturilor încununate de succes - reformele merită parcurse, chiar dacă drumul spre UE nu e nici scurt, nici simplu. În acest sens, semnalul dat Serbiei, invitată să înceapă negocierile de aderare, sunt un semnal important. Solidaritatea UE nu se termină la graniţele comunitare.

O sută de lideri străini
Singurul element disturbator al momentului european este decizia cancelarei Angela Merkel de a nu mai onora cu prezenţa, în calitate de invitat special, ceremoniile de la Zagreb dedicate admiterii în UE.
La acestea participă o sută de lideri străini, printre care preşedintele Consiliului European, Herman Van Rompuy, dar şi şeful Senatului României, Crin Antonescu. Guvernul croat a vorbit despre "alte îndatoriri" care ar fi reţinut-o pe cancelara germană în ultimul moment, comentează dw.de. Presa, în schimb, a invocat un alt motiv: refuzul Zagrebului de a-l extrăda pe Josip Perkovic, fost şef, până în 1990, al serviciilor secrete iugoslave UDBA, considerat la Berlin responsabil pentru asasinarea, în Germania, în 1983, a unui adversar al regimului comunist din Iugoslavia. După desprinderea Croaţiei de federaţie, Perkovic a condus diverse instrumente de siguranţă naţională ale noului stat independent. "În loc să ne bucurăm trebuie să ne fie ruşine", a comentat fostul ministru croat de Externe Gordan Jandrokovic. O serie de observatori sunt de părere că Germania ar fi blocat admiterea Croaţiei, dacă ar fi fost informată de legea pe care Zagrebul o pregăteşte pentru a-l apăra pe fostul securist şef.