Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Interes si speranta la Bruxelles cu doar doua zile inainte de referendumul din Croatia, urmatoarea etapa in procesul de aderare a tarii la Uniunea Europeana dupa tratatul semnat la sfarsitul anului trecut. Cei patru milioane si jumatate de croati, despre care s-a spus de multe ori ca sunt mai curand eurosceptici, sunt asteptati sa-si dea votul care, daca va fi pozitiv, va face din Croatia cea de-a 28-a membra a Uniunii incepand cu iulie anul viitor. Raspunsul majoritar NU ar insemna ca fondurile de preaderare pot fi cheltuite, dar nu vor urma cele pregatite pentru perioada de dupa intrarea in Uniune, iar Croatia ar fi nevoita sa astepte un alt val, poate in deceniul urmator. Dupa cum transmite de la Bruxelles corespondentul Radio Romania Actualitati, cel putin pana duminica niciuna dintre cele doua variante nu poate fi exclusa.
Potrivit ultimelor sondaje de opinie, sustinerea pentru aderare a scazut sub 60%; unele estimari dau chiar 55%. Cu suficient euroscepticism in statele deja membre si cu suficiente probleme economice in aceasta perioada, Peter Stano, purtator de cuvant al comisarului pentru extindere, explica de ce ar dori Uniunea inca un membru.
"Extinderea nu e parte a problemei ci, din contra, poate oferi o solutie. E un lucru bun pentru tarile in cauza si mai ales pentru cetatenii lor, dar e un lucru bun si pentru noi deoarece ne asiguram cu privire la securitatea si prosperitatea, pana la urma, pe care le dorim pe termen lung. Asteptam cu interes referendumul de duminica si speram ca va fi un semnal puternic pentru integrarea europeana. Aderarea e buna pentru Croatia, pentru zona Balcanilor de Vest si pentru Europa', explica Peter Stano.
Produsul Intern Brut pe cap de locuitor al Croatiei este de 61% din media europeana, fata de 46% in cazul Romaniei sau 44% in cazul Bulgariei. Criza economica a afectat insa puternic cresterea, iar asteptarile pentru acest an sunt pesimiste. Fondurile Uniunii Europene sunt considerate de politicienii proaderare o chestiune vitala, iar puterea de la Zagreb nu a evitat sa vorbeasca in ultimele zile in termeni ultimativi, precum "acceptarea aderarii e o chestiune de viata si de moarte' sau "refuzul ar duce la pierderea de locuri de munca si retragerea investitorilor'. Ramane de vazut ce efecte vor avea pentru Croatia astfel de mesaje si daca asigurarile date de presedintele Ivo Iusipovici la ceremonia din decembrie de semnare a tratatului de aderare au reusit sau nu sa diminueze suficient temerile croatilor.
"Astazi, Croatia nu-si cedeaza Ununii Europene greu castigata suveranitate, ci investeste o parte a acestei suveranitati in Uniunea Eurpeana. Odata cu acceptarea Croatiei, Europa castiga una din cele mai valoroase si frumoase zone ale continentului, dar mai presus de toate castiga un promotor al pacii, democratiei si respectului fata de lege', spune Iusipovici.
Croatia a formulat solicitarea de aderare in 2003 si a inceput negocierile pe capitole in 2005. Tratatul semnat in decembrie nu include un mecanism de verificare si cooperare pentru justitie, asa cum a fost cazul pentru Romania si Bulgaria, dar prevede restrictiile pe piata muncii sau necesitatea de a privatiza santierele navale aflate in dificultate. Progresele Croatei vor fi monitorizate si daca vor decide la referendum ca vor, croatii vor primi intr-un singur an, primul de la aderare, circa 450 de milioane de euro, adica 1% din Produsul Intern Brut, pentru proiecte de dezvoltare.
