x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Ştiri Externe De teama falimentului, Parlamentul grec a votat auteritatea. Populaţia dă cu pietre în sistem, scandându-şi revolta

De teama falimentului, Parlamentul grec a votat auteritatea. Populaţia dă cu pietre în sistem, scandându-şi revolta

de Marina Constantinoiu    |    29 Iun 2011   •   14:42

Alesii greci au facut ce aveau de facut, in lipsa unui “plan B', recunoscuta de insusi premierul Georges Papandreou: au votat, miercuri dupa-amiaza, sub asediu si paziti strasnic de scutieri, un plan de austeritate pentru perioada 2012-2015. Inca de miercuri dimineata intreaga Europa a stat cu ochii atintiti spre Atena, unde deputatii erau chemati sa voteze in favoarea acestui proiect contestat de populatie, de mii de persoane chiar in strada, dar judecat drept obligatoriu pentru continuarea sustinerii financiare, pentru a evita intrarea Greciei in incapacitate de plata si punerea in pericol a zonei euro.

Planul de masuri a fost adoptat cu greu, cu 155 de voturi “pentru', din totalul de 300, din Parlamentul elen, si cu mari emotii in randul clasei politice. La Bucuresti, presedintele grec, Karolos Papoulias, aflat intr-o vizita oficiala de doua zile in timp ce strazile capitalei sale ardeau la propriu, se declara ingrijorat de votul critic din Parlamentul sau. La intalnirea cu Roberta Anastase, presedintele Camerei Deputatilor, el afirma ca in mintea sa, in acel moment, era tot Grecia.

In timp ce in Parlament se desfasura votul crucial privind planul multianul de austeritate, care include reduceri salariale masive in toate sectoarele, taxe si impozite nenumarate, precum si reduceri majore de cheltuieli, in strada, in zona Parlamentului, in deja celebra Piata Syntagma, populatia indignata arunca cu pietre si incendia diverse obiective, confruntandu-se cu fortele de interventie. O profesoara, intervievata de un jurnalist francez, marturisea ca a aruncat pana si ea cu pietre si afirma ca este deja razboi. “Ura a atins cote maxime', explica aceasta.

Grecii protesteaza fata de intreaga clasa politica. Ei sunt indignati, sunt porniti pe sistem, nu le mai pasa de faptul ca risca sa fie eliminati din zona euro, poate chiar au ajuns sa-si doreasca asta. Deja nu mai cred ca exista loc de mai rau. Va suna cunoscut? Cam aceleasi comentarii, minus ideea de revolutie, se aud si pe la Bucuresti. In timp ce la Atena protestele scot oamenii din case cu zecile de mii, la Bucuresti lumea e resemnata. Si cand spunem Atena, spunem Grecia. La fel si cu Bucurestii si Romania. Nu degeaba comenta agentia de presa spaniola EFE acum doua zile:'La Atena ard strazile, la Bucuresti nimic nu tulbura linistea bulevardelor', intr-un text care avea un titlu mai mult decat sugestiv:'Resemnarea romanilor in fata taierilor, cealalta fata a monedei grecesti'.

Ingrijorator pentru autor nu e faptul ca romanii nu au cate un cataroi in mana si nu dau foc masinilor in fata Parlamentului, ci ca par a nu fi interesati de pastrarea vie a exercitiului democratic, a participarii la treburile publice, a constientizarii drepturilor cetatenesti.

Miercuri dupa vot, seful Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, dar si presedintele Consiliului European, Herman Van Rompuy, afirmau, intr-o declaratie comuna, ca aprobarea de catre Parlamentul de la Atena a planului de austeritate fereste Grecia de faliment si creeaza conditiile pentru obtinerea celui de-al doilea program de finantare. Dar cine mai are urechi de ascultat promisiuni la Atena si aiurea? Pana ca joi Parlamentul sa voteze legile necesare aplicarii reformelor, pentru a se permite furnizarea urmatoarei transe de finantare, de 12 miliarde de euro din asistenta financiara de 110 miliarde de euro aprobata anul trecut, grecii se pregatesc de un nou protest, in cursul serii. La orele 19:00 locale sunt chemati din nou in strada, la Atena.

Planul adoptat de parlamentari vizeaza reduceri masive de cheltuieli, majorari de taxe si infiintarea unei autoritati de privatizare. Joi va fi votata o lege care face posibile masuri bugetare individuale si privatizarea unor active ale statului.

×