Delimitarea maritimă:Romania şi-a pledat cauza la CIJ

Procesul împotriva Ucrainei privind delimitarea spaţiilor maritime din Marea Neagră a avut astăzi ca protagonistă România, care a deschis, conform practicii Curţii Internaţionale de Justiţie de la Haga, pledoaria sa.

Procesul împotriva Ucrainei privind delimitarea spaţiilor maritime din Marea Neagră a avut astăzi ca protagonistă România, care a deschis, conform practicii Curţii Internaţionale de Justiţie de la Haga, pledoaria sa.

 
Agentul României pentru CIJ, Bogdan Aurescu, a fost cel care a pledat cauza ţării noastre, arătînd în discursul introductiv că scopul procesului este trasarea unei linii de delimitare, care să stabilească suprafaţa platoului continental şi zona economică exclusivă ale României şi Ucrainei în Marea Neagră, informează Agerpres. Cele două ţări îşi dispută de mai multă vreme aceste teritorii, asupra cărora au pretenţii concurente.

 
INSULA ŞERPILOR. Argumentul adus de Aurescu a fost acela că zona pentru care se cere acum delimitarea maritimă are caracteristici geografice care permit aplicarea fără excepţie a metodei clasice de delimitare folosită de CIJ în jurisprudenţa sa, singura particularitate din zonă fiind acea formaţiune maritimă denumită Insula Şerpilor. Pînă la deschiderea procesului la CIJ, Ucraina nu vroia să recunoască metoda internaţională practicată de instanţa internaţională, însă după ce România a deschis procesul, în documentele pe care Ucraina le-a depus ulterior în cauză, a precizat că acceaptă această metodă internaţională recunoscută. Cu toate acestea, Aurescu a precizat şi a demonstrat, inclusiv grafic, marţi, în faţa instanţei de la Haga, că Ucraina nu a recunoscut şi de facto metoda, deoarece prin modul de aplicare al acesteia pe care îl propune nu face decît să distorsioneze vădit tocmai principiile şi regulile de drept pe care se bazează metoda CIJ. Şi asta, pentru a ridica pretenţii nejustificate din punct de vedere juridic privind platoul continental şi zona economică exclusivă.

 
NEDREPTATE ISTORICĂ. Agentul României la CIJ a mai arătat că prima parte a delimitării maritime între cele două ţări a fost realizată deja prin acorduri între România şi fosta URSS, în 1949, ce au trasat frontiera în zona din jurul Insulei Şerpilor. Potrivit acestor documente, linia de delimitare a fost stabilită pe arcul de cerc din jurul insulei, pe o rază de 12 mile marine, spaţiile maritime exterioare acestei frontiere aparţinînd României, iar Ucraina, ca ţară succesoare a URSS la aceste acorduri, este obligată să le respecte. Aurescu a precizat că acestea sînt consecinţe inechitabile, cauzate de nedreptatea istorică prin care Insula Şerpilor a fost ocupată ilicit de sovietici în vremea respectivă şi contravin dreptului internaţional. Aurescu a mai invocat şi o declaraţie, făcută de România în 1996 şi necontestată de Ucraina, cu ocazia ratificării Convenţiei privind Dreptul Mării, că statutul juridic, de “nelocuită şi lipsită de viaţă economică proprie” al Insulei Şerpilor nu poate afecta delimitarea spaţiilro maritime ale celor două ţări.

 
SOCOTEALA DIN TÎRG. În procesul de negocieri bilaterale pentru delimitarea maritimă, Ucraina a vrut să impună o metodă care contravine oricăror reguli de drept în domeniu, pentru a obţine un teritoriu exacerbat şi astfel, pentru a putea beneficia nestingherită în viitor de exploatarea resurselor de hidrocarburi din zonă. Astfel, în timp ce Români a propus metoda corectă ­ “echidistantă şi mediană” ­ adică cea a trasării unei linii provizorii după aceste două coordonate, ţărmurile celor două ţări fiind atît în prelungire, cît şi faţă în faţă, linia urmînd să ia în considerare şi circumstanţele relevante din zona de delimitare, cum este cazul Insulei Şerpilor, cu luarea în considerare şi a zonei semicirculare de mare teritorială a formaţiunii, cu o rază de 12 mile marine, Ucraina a propus o metodă pe cît de neconvenţională în practica internaţională, pe atît de excerbată în privinţa teritoriului marin. Aceasta prevedea trasarea unei linii de echidistanţă între ţărmul românesc, pe de-o parte, şi între Insula Şerpilor şi un segment mic din litoralul Crimeei, excluzînd restul coastei ucrainene. Apoi, trasarea unei alte linii de echidistanţă care să reflecte raportul de proporţionalitate între ţărmul românesc şi întregul litoral ucrainean, care nu este relevant în totalitate. Potrivit specialiştilor, o astfel de metodă ar face ca Ucraina să beneficieze, ilegal, de un teritoriu de aproximativ trei ori mai mare decît cel care s-ar stabili în concordanţă cu legile internaţionale.

În sprijinul României, la Haga, au mai pledat şi Allain Pellet, renumit profesor francez de drept internaţional, Cosmin Dinescu, co-agent al României la CIJ şi James Crawford, profesor la Cambridge, expert emerit în dreptul mării.