Delta Dunării - Bistroe nu e pe teritoriul Ucrainei!

Chestiunea Canalului Bistroe nu poate fi considerată drept o problemă a unui stat suveran, atăt timp căt poate produce impact de mediu in plan transfrontalier. Chestiunea se judecă după noul tratat constituţional european.Â

Chestiunea Canalului Bistroe nu poate fi considerată drept o problemă a unui stat suveran atăt timp căt poate produce impact de mediu in plan transfrontalier.

Noul tratat constituţional european, semnat de preşedintele Traian Băsescu in luna octombrie la Lisabona, stipulează că in problemele de mediu nu există frontiere. Cu alte cuvinte, afirmaţia de marţi a preşedintelui ucrainean Viktor Iuşcenko, intărită ulterior şi de Băsescu - aceea că Ucraina este un stat suveran, care poate desfăşura pe teritoriul său orice fel de lucrări - nu stă in picioare. Problemele mediului inconjurător, mai ales cănd este vorba despre o Rezervaţie a Biosferei, parte a programului UNESCO Man and the Biosphere, sit recunoscut de convenţiile Ramsar, Berna şi Paris, nu pot fi rezolvate doar pănă la graniţă. In plus, Canalul Bistroe se află in partea ucraineană a Rezervaţiei, iar pănă la inceperea lucrărilor era situat intr-o zonă strict protejată a acestei Rezervaţii. Este una dintre chestiunile care ii sunt imputate lui Traian Băsescu in urma vizitei la Bucureşti a şefului statului ucrainean.

PROBLEMĂ INTERNAŢIONALĂ. Marţi seară, ulterior conferinţei de presă susţinută alături de Iuşcenko, Băsescu a făcut o nouă declaraţie, de data aceasta pe tema şedinţei CSAT. Băsescu a intărit afirmaţia că Bistroe se află pe teritoriul ucrainean. Şi asta deşi proiectul ucrainean, a cărui denumire oficială este "Canalul navigabil de mare adăncime Dunăre-Marea Neagră", este construit in marea sa parte pe graniţa romăno-ucraineană, iar ţara vecină a incălcat in dese rănduri, in timpul lucrărilor, frontiera cu Romănia. Ucraina ne-a sfidat in repetate rănduri. Mai mult decăt atăt, prin declaraţia de marţi seară Băsescu a risipit tot ce obţinuse Romănia in ultimii trei ani şi jumătate de la convenţiile, organismele şi ONG-urile internaţionale care susţineau că Ucraina trebuie să oprească imediat lucrările şi să informeze partea romănă despre ce fel de lucrări este vorba şi, mai ales, care este impactul lor in plan transfrontalier. Partea romănă reuşise să demonstreze faptul că nu este vorba despre un conflict intre vecini, ci unul intre Kiev şi convenţiile internaţionale pe care Ucraina le-a semnat şi pe care le-a călcat in picioare de la inceperea lucrărilor la Bistroe.

Efecte

Deşi Ucraina nu a informat pănă acum partea romănă cu privire la posibilul impact transfrontalier al lui Bistroe, la presiunea comunităţii internaţionale şi mai ales a Convenţiei Espoo, Kievul a prezentat date tehnice despre realizarea lui Bistroe. Se prevede lărgirea şi adăncirea Braţului Bistroe, situat in Delta secundară a Braţului Chilia, dar şi dragarea a nu mai puţin de unsprezece praguri pe Braţul Chilia, care va fi la răndul său adăncit. Cu alte cuvinte, Chilia, care acum preia 60% din apele Dunării, va prelua un debit şi mai mare. Consecinţele se vor vedea pe termen lung şi mai ales in anii secetoşi, cum a fost şi 2007. In vara acestui an, multe dintre canalele şi gărlele din Deltă au secat, lipsa apei afectănd şi zone valoroase, precum Rezervaţia de pelicani Roşca-Buhaiova.